200 rețete cercate de bucate, prăjiturĭ și alte trebĭ gospodăreștĭ. (1842) (?)

Tipărite cu cheltueala și îngrijirea uneĭ societățĭ de iubitori de înaintirea și strălucirea neamului Românesc.

A doua ediție.

Iașiĭ. La Cantora Foieĭ Săteștĭ. 1842.


№ 1. Supă pisată.

Să eĭ un puiŭ și să’l prăjăștĭ, și jumătate de franzelă iar prăjită; (puiul încă să fie tăiat bucățĭ), cînd va fi puiul și franzela prăjite, să se pue în piuliță și să se piseze bine; apoĭ să puĭ amestecătura în oală și să o umpli cu zamă bună, să fearbă un ceas; cînd va fi feartă să o dee pin sîtă, și dacă va fi zama aceea prea groasă, să se maĭ subție cu zamă curată, și cînd va fi de turnat în chisă, să’ĭ pue marole și rânză fearte bine, și tăĭate mărunțel, și feliĭ de franzelă rumenite, și va fi gata.

№ 2. Supă de racĭ.

Să se ee doăzeciĭ racĭ, și să se spele bine, și să’ĭ fearbă în zamă de carne bună, apoĭ să’ĭ scoată și să le ee cojile și carnea din picĭoare; apoĭ cojile toate puse în piuliță, și pisate tare bine; apoĭ să eĭ puțină grăsime și o înfĭerbântă, și să puĭ cojile cele pisate înuntru să se prăjască puțin, și apoĭ să puĭ jumătate lingură făină înuntru, și să se maĭ prăjască puțin, apoĭ să se strecoare acea grăsime pintr’o petică, și cojile acele să se pue iar în zama în care aŭ fert raciĭ să maĭ fearbă bine; apoĭ grăsimea aceea strecurată să se pue într’o tigae să se înfĭerbinte, și să pue o lingură de făină înuntru, și să lasă să se umfle, dar nu să se ruminească; și apoĭ să o toarne zama aceea în care aŭ fert raciĭ, și să o strecorĭ prin sîtă și să maĭ fearbă puțin; apoĭ să taĭ franzelă rumenită, și să puĭ în masă împreună cu codițele și cu picioarele racilor, și să tornĭ zamă peste dânșii, și să daĭ la masă.

№ 3. Supă cu gălușĭcele de carne.

Să eĭ șesăzecĭ și cincĭ dramurĭ [209 gr.] carne de vițel saŭ de pasere, să o taĭ tare mărunțel, și să puĭ o franzelă, de pe care să eĭ coaja cu răzătoare, și apoĭ să o stropeștĭ cu lapte și să o puĭ în carne cu puțină măduvă de vacă; apoĭ să se pue toate în piuliță, să se piseze tare bine, apoĭ să eĭ doăzecĭ dramurĭ [65 gr.] grăsime să frigă puhav, să puĭ înuntru doă oue întregĭ și un gălbănuș și să le pisezĭ bine, apoĭ să puĭ carnea acea pisată înuntru, puțină sare, să o amesticĭ bine, și dacă va fi prea subțire să puĭ puțin posmag; apoĭ să facă gălușĭcele, să le tăvălească în posmag, și să le prăjască în grăsime să se îngălbinească, apoĭ să pue în chisă, și să se toarne deasupra zamă făcută rumănă.

№ 4. Supă cu gălușĭcele de racĭ.

Să ferbĭ grăsime de rărunchĭ puhav, puĭ un oŭ puțin posmag, puțin petrinjel verde hăcuițĭ mărunțel, sare și piperiŭ, codițe de racĭ hăcuite mărunțel, și făină cât poate ține în treĭ degite, frecând toate la un loc, le facĭ gălușĭcele, și să le ferbĭ în supă.

№ 5. Supă franțuzască.

E o căpățină de curechiŭ nemțescŭ, un caralabŭ, morcovĭ, cartofe, de fiește care potrivă, să le taĭ ca tocmagiĭ, apoĭ ia patru orĭ cincĭ cĭuperce și le tae în frunze, apoĭ puĭ toate la un loc, și le pune pe foc cu grăsime prăjită, și să prăjăștĭ jumătate de ceas; apoĭ le pune puțin piperiŭ, și floare de nucușoară, apoĭ toarnă zamă de carne, și le ferbe bine, apoĭ o toarnă peste feliĭ de franzelă prăjită.

№ 6. Supă cu gugoșele de tocătură de curcan.

E o bucată de pept de curcan fript și vr’o câteva cĭuperce, jumătate de franzelă muetă în lapte, puțin petrinjel verde, floare de nucușoară, și le tocĭ, apoĭ le pisezĭ, apoĭ pune doă gălbănușurĭ de oue și le mestecă bine cu tocătura, apoĭ presără pe o scândură posmag subțire, pune tocătură, și o întinde de un deget de groasă, apoĭ le tae cu un fer tot rătunde, și să le prăjeștĭ, apoĭ toarnă deasupra zamă arsă.

№ 7. Răsol cu salce de cĭuperce.

Puĭ vr’o șepte cĭuperce și le curățĭ, le taĭ feliĭ, puțin petrinjel verde hăcuit, puĭ într’o tigae puțină grăsime luată de pe zamă, și puĭ cĭupercele și petrinjelul de se prăjescŭ bine, apoĭ le puĭ puțină făină să se maĭ prăjască, și un polonic de zamă, și vr’o patru lingurĭ de smântână, și să maĭ fearbă puțin, și să’l toarne peste răsol.

№ 8. Bou de modă.

Eĭ o bucată de carne de vacă macră, însă să nu o spelĭ de cât numaĭ să o razĭ foarte bine, și să o bațĭ puțin; apoĭ eĭ slăînină și o taĭ de un cuțin de groasă, asămine și jambon crudŭ, eĭ puțin petrinjel verde, puțină ceapă, vr’o câteva ciuperce, o țălină, puțin usturoiŭ, toate aceste hăcuite tare mărunțel, cu puțină sare și piperiŭ le amestecĭ la un loc bine, tăvălește bucățelele cele de slănină și de jambon în hăcuiturile acele, și apoĭ împănezĭ carnea, puĭ în tingire feliĭ de slănină, de ceapă, de morcovi, și nește aceste carne pe deasupra, acopere bine, și o lașĭ să fearbă, pân ce va fi feartă pe jumătate, pe urmă puĭ cincĭzecĭ dramurĭ [190 ml.] vin și o lingură mare de zamă, și o lasă să fearbă pân ce va fi bine feartă, apoĭ scoțĭ carnea pe blidŭ, și curățĭ salcea de grăsime, și o tornĭ peste carne, însă salcea să o strecorĭ maĭ înainte.

№ 9. Puĭ cu mazire cu racĭ.

Puiĭ îĭ grijeștĭ ca să nu rupă pelea, apoĭ eĭ mazire de cea mică și o prăjeștĭ înădușită cu puțin petrinjel verde și puțin unt, taĭ și bucățele de racĭ, le prăjeștĭ în puțin unt de racĭ, le amestecĭ la un loc cu mazirea, puțină smântână, puțin posmag, puțină floare de nucușoară, umplând pelea să le frigĭ frumos; aceste pot sluji și la deosebite supe.

№ 10. Puĭ fĭerbințĭ.

Eĭ puĭ micĭ și le daĭ sare, și puĭ în tingire cu ceapă, morcovi, petrinjel verde, puțin piperiŭ întregŭ, puțin enibahar, treĭ cuișoare, treĭ părțĭ de apă și una de oțăt, și le pune să fearbă pân cînd îĭ veĭ socoti pe jumătate ferțĭ, eĭ o lingură de unt, să se topească, o lingură de făină, și lași să se umfle, apoĭ strecurând salcea în care aŭ fert puiĭ, puĭ și treĭ lingurĭ smântână, și așăzând de isnoavă puiĭ în trînsa, o lașĭ să maĭ fearbă.

№ 11. Puĭ cu capire.

Eĭ o lingură bună de unt, și lașĭ de se topește, puĭ doă lingurĭ de făină, și o lașĭ de se umflă, puĭ o ceapă încrestată în patru, zamă de carne, pe cât va trebui să o subțiĭ și o lașĭ să fearbă, apoĭ o strecorĭ pin sîtă, puĭ înuntru puiĭ, o lingură de oțăt albŭ, treĭ lingurĭ de smântână, o mână de capire, coajă de alămîe foarte măruntă, și pusă înuntru, le lașĭ să fearbă pân ce vor găti.

№ 12. Puĭ albĭ înădușițĭ.

Eĭ puiĭ le scoțĭ osul cel din pept, le puĭ sare, puĭ în tingire slănină tăiată feliĭ, rădăcină de petrinjel tăiată feliĭ, și țălină și morcovĭ tot feliĭ tăiate, piperiŭ întreg, floare de nucușoară, puĭ puiĭ deasupra și acopere iar cu feliĭ de slănină, și puĭ doă lingurĭ de zamă peste dânșiĭ, și deasupra tingiriĭ puĭ o hârtie albă, și pe deasupra capacul tingiriĭ, și’ĭ lașĭ să fearbă înădușițĭ, și după ce ferbŭ o bucată, scoțĭ puiĭ, îĭ acoperĭ cu slănina care aŭ fost deasupra lor, și peste rădăcinele ce rămîn în tigae, toarnă zamă de carne cât trebue, pe care o lașĭ să fearbă bine și o strecorĭ, și după aceea puĭ puiĭ și cu cĭuperce în ea, și o lașĭ să fearbă.

№ 13. Puĭ au cotton.

Să eĭ doĭ saŭ triĭ puĭ să’ĭ prăjască după rînduială, puindule sare pre cât le trebue, și apoĭ tăind feliĭ supțirĭ de slănină să se învălească cu ele puiĭ peste tot, și pe deasupra acestora să se învălească cu hârtie albă, și așa să se frigă, luând sama bine să nu se ruminească; rânzele lor să se fearbă, și cînd or fi ferte să se hăcuească cu maiurile crude, și cu puțin petrinjel, harpacică, și doăzecĭ și cincĭ cĭuperce, apoĭ să se ee puțin unt într’o tigae, și înfĭerbântânduse, puĭ topiturile acele înuntru, și le lași să se prăjască puțin, apoĭ preserândule cu o lingură făină, și amestecândule, lașĭ să se maĭ prăjască puțin, pe urmă tornĭ deasupra lor un polonic mare de zamă de carne, puțină sare și piperiŭ, și o lingură de smântână, și le lasă de ferbŭ bine; și apoĭ puiĭ cînd vor fi bine fripțĭ, să se toarne această salce într’un blidŭ, și puiĭ să se așeze înlăuntru, cu chip să nu se cunoască puiĭ că’s fripțĭ.

№ 14. Pârjoale cu sardele.

E un but de oae și facĭ pârjoale, saŭ le facĭ de costițe, apoĭ e doăsprezece sardele spalate curățite, și le toacă cu petrinjel și tare subțire, și apoĭ e tocătura aceea și o întinde subțire pe pârjoale, apoĭ o pune în tigae și stoarce peste dânsele zama de la o alămîe, cincĭzecĭ dramurĭ [190 ml.] smântână, le acopere și le pune jaratic deasupra, și ferbe până scad, facĭ friganele de franzelă, apoĭ e crierĭ de la un mĭel, le curăță și le toacă bine cu petrinjel, și cu piperiŭ și sare, să se prăjască cu puțin unt, apoĭ să întindă aceasta pe franzelă și să pue altă franzelă deasupra; apoĭ așază pârjoalele pe farfuriĭ, și fă garnitură împregĭur cu sardele.

№ 15. Jambon cu friganele.

E o bucată de jambon și o pune decusară în apă, apoĭ o taĭ feliĭ subțire și o pune într’o tingire, și pune o litră de zamă, și un pahar de vin albŭ, puțin petrinjel verde, puțină harpacică și piperiŭ pisat; aceasta să fearbă până s-a muea jambonul, zama încă să nu fie sarată, să fearbă până va scăde bine, apoĭ prăjăște feliĭ de franzelă, și toarnă carne deasupra, apoĭ facĭ garnitură saŭ de cartofe prăjite sau de cĭuperce.

№ 16. Hulubĭ în papiloturĭ.

E patru saŭ cincĭ hulubĭ să’ĭ curățĭ, și îĭ taĭe în doă în lungŭ, le pune sare, și îĭ bate cu muchea cuțituluĭ ca să se lățască puțin, și apoĭ eĭ petrinjel verde, ceapă și cĭuperce, și maiurile hulubilor, și câteva sardele, piperiŭ, și să le pisezĭ toate la un loc, apoĭ slănină, și o taĭ în frunze subțire, apoĭ pune hulubiĭ pe o hârtie albă, și pune frunzele cele de slănină pe hârtie, și întinde din nuntru împlutură, și pe deasupra ear slănină, și așa toate, și să taĭ hârtiea frumos, apoĭ îĭ puĭ pe un grătariŭ uns cu unt, și îĭ frigĭ încet până se gătesc.

№ 17. Hulubĭ înădușiți.

E doĭ treĭ hulubĭ, îĭ grijeștĭ, și’ĭ așază bine și frumos puindule sare, și așază în fundul tingiriĭ câteva frunze de slănină, și ceapă tăiată în frunze, și morcovĭ asemine, și pune hulubiĭ deasupra, și lasă de ședŭ înădușițĭ pân ce ruminescŭ, apoĭ îĭ scoate, și pune puțină făină în aceeașĭ tingire, și o întoarce pân ce ruminește, apoĭ îĭ pune zamă de carne și puțin oțăt, puțină coajă de alămîe, și piperiŭ întreg, și lasă de ferbe bine, apoĭ strecoară prin sitișcă, pune puțin piperiŭ, doă lingurĭ smântână, și pune puiĭ de hulubŭ înuntru, și îĭ lasă să fearbă bine, și făcândule împregiur o cunună de hamut [№ 157.] saŭ altă, le dă la masă.

№ 18. Racĭ înădușiți.

După ce spală raciĭ bine, pune o bucățică de unt în o tingire de se înfĭerbântă, și pune o mână de petrinjel verde tăiat mărunțel, și apoĭ pune și raciĭ întregĭ, sare, și îĭ lasă puțin să fearbă înădușițĭ, și apoĭ le pune o lingură smântână și îĭ lasă până scad.

№ 19. Oue umplute.

Șese oue să le răscocĭ, și apoĭ să le taĭ în doă; fiind întâiŭ curățite, apoĭ să eĭ codițe de racĭ tăiate mărunțel, o franzelă luată coaja și muiat mĭezul cu puțin lapte, și puĭ în piuliță raciĭ, franzela, un oŭ întregŭ și cincĭ lingurĭ de smântână, să eĭ o bucățică de unt de racĭ; aceste toate să le piseze bine la un loc, apoĭ eĭ puținĭ racĭ tăiațĭ, puĭ în tigae puține cĭuperce tăiate, puțin petrinjel hăcuit, puțină mazire verde, și puțin unt de racĭ, și le ferbĭ înădușite până ce scad, apoĭ le lașĭ de se răcescŭ, și le amestecĭ cu celelalte la un loc, și puĭ pe jumătate într’un calup unsŭ cu unt, și așază ouele cele tăiate, și deasupra puĭ celelalte jumătățĭ, și o daĭ în cuptoriŭ.

№ 20. Spănac de curechiŭ vânăt.

Întâiŭ se spală curechiul tare bine, și’l opăreștĭ de doă orĭ cu apă clocotită, apoĭ îl puĭ de ferbe moale, și strecurândul îĭ facĭ rumineală deabĭa galbănă de făină cu grăsime, și tăind curechiul tare mărunțel îl puĭ înuntru în rumineală ca să se prăjască bine, apoĭ îĭ puĭ doă polonice zamă de carne, puind piperiŭ și sare, o bucățică zahăr, doă lingurĭ smântână, căstane pe câte vrei, și să’l lașĭ să fearbă puțin, și apoĭ îl puĭ pe farfuriĭ, făcând garnitură împregĭur cu cârnațĭ saŭ pârjoale.

№ 21. Limbă cu sosŭ de sardele.

Ferbĭ limba în oală, o puĭ cu sardele, slănină tăiată, scoțĭ limba din oală, să eĭ pelea apoĭ de grabă, o spicueștĭ cu sardele și cu slănina cea tăĭată, și o puĭ în frigare, puĭ dedesupt în tigae o bucățică de unt, puțină smântână, să tot tornĭ nește limbă de vr’o treĭ orĭ, apoĭ o presărĭ bine cu posmag, să storcĭ și zamă de alămîe, să maĭ tornĭ sosŭ încă odată, și scoțĭ din frigare, și puindo pe farfuriĭ îĭ tornĭ sosul deasupra și’ĭ gata de pus pe masă.

№ 22. Răciturĭ de cap de vițel.

Despică capul de vițel și’l ferbe cu sare și cu puțin petrinjel, și puĭ și doă cepe și puțin cimbrișor și coajă de alămîe, îl scoțĭ și’l puĭ în apă rece, și în zama ceelaltă îl puĭ de ferbe cu un picĭor de vițel, și piperiŭ întreg și cuișoare până ce scad să rămâe jumătate de ocă, apoĭ o strecorĭ pin petică și storcĭ o alămîe, iar să o strecorĭ, apoĭ scoțĭ cĭolanele de la cap, și’l taĭ frumușel, și’l așăzĭ în calupŭ, să tornĭ zama deasupra și’l lasă de se prinde.

№ 23. Cârnăcĭorĭ de racĭ.

Facĭ întâĭ clătite și le lașĭ de se răcescŭ, apoĭ le taĭ în patru ca să se facă cârnăcĭorĭ de un deget de lungŭ, eĭ vârfurĭ de spărangă, cĭuperce și codițe de racĭ, cĭupercele să fie maĭ înainte înădușite cu un pic de unt, până ce se moae; apoĭ eĭ toate aceste și le tocĭ la un loc, puĭ puțin unt de racĭ într’o tigae și’l înfĭerbințĭ; să puĭ topitura înuntru, și o lasă de se prăjește eĭ de pe foc, puĭ un oŭ întreg și un gălbănuș să’l amestecĭ, și lasă de se răcește puțin, apoĭ întinzĭ de o muche de cuțit tocătura pe petiță, le facĭ cârnăcĭorĭ, le așezĭ frumos pe farfuriĭ unse cu unt; și cu jumătate de ceas până a nu da bucate, tornĭ puțină smântână dulce, și le puĭ pe jaratic; de voeștĭ le împodobeștĭ cu codițe de racĭ prăjite.

№ 24. Oue franțuzeștĭ.

Eĭ oue și le ferbĭ vîrtos, apoĭ frecĭ puțin unt, și’l amestecĭ bine cu ouele, și puĭ și puțin petrinjel verde, apoĭ le facĭ chĭar ca ouele, și le moĭ în albușul cel de oŭ, și le tăvăleștĭ bine în posmag, și le prăjeștĭ în unt, și facĭ garniturĭ.

№ 25. Spanac cu clătite.

Eĭ patru oue și un polonic cu vîrfŭ de făină și pune patru lingurĭ de lapte și amestecă bine, pune sare, pune unt în tigae să se înfĭerbinte, și apoĭ toarnă aluat subțire, și’l împunge cu cuțitul, și lasă să se ruminească, și cînd va fi rumăn pe o parte, să întorcĭ pe ceealaltă; apoĭ să facĭ spanacul după cum se face, și puĭ un rând de spanac și un rând de clătite, și așa le așază la farfuriĭ fiind gata.

№ 26. Friganele cu crierĭ.

Eĭ crierĭ și le taĭ mărunțel cu sare, petrinjel și piperiŭ, și le hăcueștĭ la un loc, apoĭ taĭ feliĭ supțirĭ de pîne, și întinde pe o felie crieriĭ, și pune alte feliĭ deasupra, și apoĭ le taĭ tot feliĭ câte de un deget de late de lungĭ, le tăvăleștĭ în oue și în posmag, le prăjeștĭ în grăsime, și le pune în supă.

№ 27. Anghinar umplut.

Să eĭ anghinarĭ și să le curățĭ frunzele cele groase, și să le ferbĭ cu apă până ce se moae, apoĭ freacă puțin unt, tae puțintică pâne muiată în lapte, și scobește puțintel anghinariĭ, și mezul acela îl hecueștĭ orĭ cu puțină carne, orĭ cu gîturĭ de racĭ, și le mestecă cu unt, apoĭ pune un oŭ înuntru și puțină sare și piperiŭ, și umple anghinariĭ, apoĭ îĭ ferbĭ puțin, îĭ așază pe farfuriĭ, și le facĭ sosŭ de smântână deasupra.

№ 28. Cartofe cu sardele.

Să spelĭ cartofele și să le curățĭ, pune puțin un într’o tingire să’l topeștĭ; apoĭ tăvălind fiește care cartofă în făină, o pune în unt, și le lasă acoperite până se ruminescŭ, apoĭ ungĭ o farfurie cu unt, toarnă puțină smântână, taĭ cartofele roate, eĭ puține sardele și le curățĭ, le taĭ subțire și puĭ pintre cartofe, presărĭ pe deasupra posmag, puĭ într’o tigae puțină grăsime și puțină ceapă tăiată de se topește, și opăreștĭ cartofele; apoĭ le maĭ puĭ puțin pe jaratic.

№ 29. Curechiŭ nemțescŭ umplut.

Eĭ căpăținele nu prea marĭ, și le scobeștĭ înuntru, apoĭ eĭ și mĭezul acel scobit și’l ferbĭ cu sare, pe urmă eĭ carne și o hăcueștĭ cu puțină ceapă, cu puțină pâne muiată, și cu curechiul acel fert mărunțel, apoĭ frecĭ puțin unt, puĭ înuntru doă oue întregĭ, puțină sare, piperiŭ, și doă lingurĭ de smântână, și le mesticĭ toate bine la un loc, apoĭ umpli curechiul acel scobit, apoĭ îĭ facĭ iar calupŭ de curechiŭ, îl leagă cu ață, și îl ferbĭ în apă cu sare, apoĭ le taĭ feliĭ și le așază în farfuriĭ, și le facĭ un sosŭ deasupra.

№ 30. Caralabiĭ rumene.

Eĭ caralabiile și le curățĭ și le taĭ lungurețe, apoĭ topeștĭ puțin unt și le pune înuntru, și le lasă până se moae, dar le mestecă ca să nu se ardă; apoĭ pune doă lingurĭ de făină și doă lingurĭ de zamă și puțină sare, și lasă de ferbŭ până se ruminescŭ.

№ 31. Uger de vacă.

Ferbĭ ugerul până se moae, îl taĭ bucățele subțiri, le ungĭ cu unt și le tăvăleștĭ în posmag; apoĭ le puĭ în grăsime să nu se ruminească prea tare, le așază cu puțină smântână și petrinjel, și le lasă de scadŭ.

№ 32. Cârnăcĭorĭ de carne.

Eĭ noăzecĭ dramurĭ [290 gr.] de carne și o hăcueștĭ părunțel cu petrinjel verde, apoĭ eĭ puțină pâne muiată în lapte, eĭ o bucată unt cât un oŭ și o freacă puhav, pune doă oue întregĭ și un gălbănuș, și le mestecă cu topitura, pune puțină coajă de alămîe, sare, piperiŭ, dou lingurĭ de smântână, doă lingurĭ de posmag, și le mestecă bine, apoĭ facĭ cârnăcĭorĭ, îĭ tăvăleștĭ în oue, în posmag să se prăjască în grăsime.

№ 33. Pârjoale umplute.

Facĭ pârjoale saŭ de carne de vițel, saŭ de mĭel, dar nu tocate și le ferbĭ în zamă; apoĭ le pune pe o farfurie. Pentru douăsprezece pârjoale eĭ noăzecĭ dramurĭ [290 gr.] carne friptă, puțin mĭez de pâne muĭată în lapte, și le hăcueștĭ la un loc mărunțel, apoĭ puțină măduvă, coajă de alămîe, petrinjel, sare, piperiŭ, doă oue și le mestecĭ bine la un loc; apoĭ întinde tocătura aceasta pe pârjoale deasupra nu prea gros, le pune în tingire cu puțină grăsime, și le lasă de ferbŭ înădușite până se gătescŭ, apoĭ le pune pe farfuriĭ și le facĭ un sosŭ.

№ 34. Limbă umplută.

Să fearbă limba până s-a muia, care apoĭ se curăță; pe urmă o despică dealungu, și scoate carnea acea de la mijloc, apoĭ tae carnea aceea și puțină pâne muiată în lapte, frecĭ doăzecĭ dramurĭ [65 gr.] unt puhav, puĭ doă oue întregĭ și doă gălbănușurĭ, sare, puperiŭ, coajă de alămîe, petrinjel, și apoĭ umpli limba; o leagă bine cu sfoară, o învălește în hârtie, și o frige în cuptoriŭ; apoĭ îĭ facĭ sosŭ de sardele saŭ alt sosŭ, și toarnă deasupra.

№ 35. Mâncare de mĭel.

Taĭ feliĭ de carne macră, le bate și le sărează; apoĭ le pune în tingire cu puțin unt, petrinjel, ceapă, morcovi, cimbru, coajă de alămîe, toate tăiate mărunțel, le puĭ în unt, și feliile de carne deasupra, și le lasă de se ruminescŭ; apoĭ scoțĭ bucățălile de carne și maĭ puĭ puțină grăsime, doă lingurĭ de făină, puțină zamă peste feliile cele tăiate, puțină smântână, și le lasă de ferbŭ; apoĭ strecoară cocul prin sîtă, și pune carnea înuntru în sosŭ, și pune să maĭ fearbă puțin.

№ 36. Feliĭ de carne umplute.

Eĭ feliĭ de carne rătunde și le bate bine, apoĭ eĭ carne friptă și puțină pâne muiată în lapte și le tae mărunțel, apoĭ pune câțĭva cârnăcĭorĭ și coajă de alămîe, și puțin piperiŭ, doă oue, doă lingurĭ de smântână, și le mestecă bine la un loc; apoĭ întinde tocătura cu feliile cele de carne, le pune în tingire puțină grăsime sau slănină, le așază pe jaratic până se ruminescŭ; apoĭ pui într’o tingire puțină grăsime, doă lingurĭ de posmag, puțină zamă, cincĭzecĭ dramurĭ smântână [190 ml.], puțină floare de safran, zama de la jumătate alămîe, și le lasă să fearbă bine, așază feliile de carne pe farfuriĭ, și toarnă sosul deasupra; asămine se face și de căprioară.

№ 37. Pept de căprioară cu sosŭ.

Să spelĭ peptul de căprioară, și să taĭ coastele și să le sărezĭ, să le puĭ în tingire, și să puĭ: vin, oțăt, și apă; apoĭ să puĭ o ceapă împănată cu cuișoare înuntru, cimbru, rpsmarin, piperiŭ, și imbirĭ, și lasă peptul de căprioară acolo până s-a muia, apoĭ îl scoate, pune într’o tingire puțin unt, treĭ cepe micĭ tăiate, și pune peptul înuntru, și lasă să se ruminească pe amândoă părțile; apoĭ puĭ treĭ lingurĭ posmag peste pept, și’l maĭ lasă puțin să se ruminească, toarnă peste dânsul oțăt de acel în care aŭ fert pe atâta cât trebuie pentru sosŭ, pune puțină smântână și coajă de alămîe, puțin zahar arsŭ și’l maĭ lasă jumătate de ceasŭ de maĭ ferbe; apoĭ pune’l în farfurie, și toarnă sosul deasupra.

№ 38. Friganele umplute cu migdale.

Patruzecĭ dramurĭ [129 gr.] migdale pisate, puĭ treĭ gălbănușuri și omăt de la doă albușurĭ, coajă de alămîe, și doăzeci dramurĭ [65 gr.] zahar, și le mesticĭ până ce se îngroașă, apoĭ tae feliĭ de pâne de un deget de groasă, și întinzĭ migdalile pe feliĭ, și puĭ alte deasupra, le tăvăleștĭ în gălbănușul de oŭ, și le prăjeștĭ în grăsime de vacă; după ce se prăjescŭ le puĭ pe farfuriĭ și le presărĭ cu zahar și scorțișoară, și tornĭ deasupra vin fert cu zahar, și le puĭ sus și jos jaratic.

№ 39. Mușchiŭ împanat de vacă saŭ de vițel.

Să eĭ mușchiul să’l grijeștĭ frumos, și să’l sărezĭ, apoĭ să eĭ o parte oțăt și două de apă, pune vr’o câteva cepe, morcovĭ, și coajă de alămîe, doă frunze de dafin, și piperiŭ ntreg, și le ferbĭ bine, apoĭ le tornĭ fĭerbinte nește mușchiŭ, îl acoperĭ și’l lasă doăsprezece saŭ doăzecĭ și patru ceasurĭ înuntru la răcoare; apoĭ eĭ mușchiul și’l împănezĭ, făcând treĭ sau patru rândurĭ; pe urmă eĭ ceapa și morcoviĭ și le puĭ în tingire și mușchiul deasupra, puĭ deasupra jaratic și’l lași doă ceasurĭ să fearbă încet până se ruminește, apoĭ toarnă o litră smântână [??? ml.] peste mușchiŭ, și-l maĭ lasă un sfert de ceas la foc până se ruminește sosul, apoĭ puĭ mușchiul în blidŭ și sosŭ deasupra.

№ 40. Mușchiŭ de vițel învălit.

Să eĭ mușchiŭ saŭ carne macră să o prăjăștĭ și să taĭ feliĭ subțirĭ, să le bațĭ cu cuțitul și sare puțin; carnea rămasă să o tocĭ mărunt cu petrinjel verde, coajă de alămîe, pâne muiată în lapte, și puțină smântână; apoĭ întinzĭ tocătura aceasta supțire pe feliile de carne, și le învăleștei rătunde, apoĭ puĭ în tingire puțină slănină saŭ grăsime, ceapă, frunză de dafin, ceva cimbru și morcovĭ, toate tăiate feliĭ, puĭ feliile cele învălite deasupra, le sărezĭ, și tornĭ deasupra oțăt și apă cât să le cuprindă, și le lasă să fearbă; când sânt gata puĭ carnea în blidŭ și tornĭ sosul cât trebuie pin sîtă.

№ 41. Feliĭ de carne învălite.

Să eĭ carne și să taĭ feliĭ lungărețe și late ca mâna, dar de groase ca muchea de cuțit, le bate și le sărează, apoĭ ferbĭ crieriĭ cu sare, eĭ pelița de pe dânșiĭ, îĭ tocĭ mărunt, și’ĭ scazĭ cu petrinjeĭ în grăsime, puĭ puțină ceapă, sare, piperiŭ, o mână de posmag, și o lingură de zamă, și le lașĭ puțin să fearbă, și să se răcorească; apoĭ taĭ mărunt o bucățică de slănină, o amesticĭ cu tocătura aceea, o întinzĭ pe feliile de carne, o învăleștĭ și o legĭ cu ață; apoĭ puĭ în tingire grăsime, ceapă și morcovĭ cu carne deasupra și le lașĭ de scadŭ și se ruminescŭ, scoțĭ feliile, și puĭ doă lingurĭ de făină să se ruminească; apoĭ puĭ zamă, puțin oțăt, și coajă de alămîe, și lașĭ să fearbă, strecorĭ sosul, puĭ carnea lor înuntru și doă lingurĭ de smântână, și maĭ lașĭ să scadă; apoĭ așăzĭ feliile cele învârtite de rând pe blidŭ, tornĭ sosul deasupra, și presărĭ cu coajă de alămîe.

№ 42. Aluat pentru bucate.

Să eĭ câtă făină pe atâta și unt, îl sărezĭ, taĭ untul feliĭ în făină, mestecĭ cu sucitoriul bine, dar nu cu mâna, puĭ doă oue, și atâta smântână cât să nu fie prea vîrtos, și îl mestecĭ bine cu un cuțit. Aluatul acela nu trebuie să fie nicĭ cum vârtos, și nicĭ cum atins cu mâna, îl întinde de treĭ orĭ cât se poate de subțire, și tot îl stringe din toate părțile, și îĭ pune făină numaĭ cît trebue. Aluatul acesta se poate întrebuința la orĭ ce vreĭ, și untul trebuie să fie moale.

№ 43. Aluat de pastetă.

Pune pe o masă 220 dramurĭ [710 gr.] făină, tae feliĭ 132 dramurĭ [426 gr.] unt, și 44 dramurĭ [142 gr.] grăsime proaspătă, și o mestică bine cu’n sucitoriŭ, pune sare, doă oue întregĭ și doă gălbănușurĭ, opt lingurĭ de smântână, și’l mestică bune cu’n cuțit, întinde’l de doă orĭ, apoĭ îl pune în patru și’l lași un ceas să se odihnească, apoĭ îl întinde ca muchea de cuțit, și fă ce vreĭ cu dînsul.

№ 44. Aluat de pastetă frecat.

Să frecĭ puhav 177 dramurĭ [571 gr.] grăsime proaspătă, pune șese lingurĭ de vin una câte una, șepte gălbănușurĭ, amestică bine un ceas, apoĭ pune făină cât să nu fie aluatul nicĭ vârtos nicĭ tare moale, maĭ pune doă lingurĭ de vin și doă de smântână, coajă de alămîe; apoĭ întinde aluatul pe un calup, și pune înuntru ce mâncare vreĭ, și o coace încet, și toarnă sosul după ce veĭ tăiao deasupra.

№ 45. Pastetă de tocătură.

Să eĭ 177 dramurĭ [571 gr.] carne de vițel, puțină ceapă, coajă de alămîe, posmag muiat în lapte, le toacă tare mărunt cu carnea, și pune doă oue întregĭ înuntru și le amestică, pune treĭ oue, o bucățică de unt și puțin lapte, le ferbe ca un aluat, și le stringe, și le pisază la un loc cu celelalte; pune acele doă oue sus arătate înuntru, apoĭ facĭ o mâncare de maiurĭ cu puțin sosŭ cu zamă de alămîe, facĭ aluatul cu [№ 42] și pune pe fundul uneĭ tingirĭ de un deget aluat, apoĭ pune jumătate de topitură de cele de deasupra, pune mâncarea cea de maiurĭ, și apoĭ ceealaltă tocătură și o face rătundă, întinde aluatul, și tae dungĭ cu rotița cea cu zimțĭ, și o pune peste tocătură ca o gratie, o ungĭ cu oŭ deasupra, și o coace treĭ sferturĭ de ceasŭ; când o pune pe farfuriĭ poate să se împodobească pe unde sânt vorticele cu vârfurĭ de sparangă, saŭ cu gâturĭ de racĭ.

№ 46. Pastetă de hulubĭ.

Să grijeștĭ și să sărezĭ hulubiĭ și să’ĭ lași să fearbă puțin înădușit cu puțin vinŭ, zamă, ceapă, frunză de dafin, și coajă de alămîe; apoĭ să facĭ un faș cu carne de vițel, sosŭ de mĭel, puțină măduvă și maiurile de la hulubĭ, sare, piperiŭ, coajă de alămîe; ungĭ cu acest faș hulubiĭ, fă o pastetă cu [№ 43], sau [№ 44], pune hulubiĭ înuntru, fă și capacul tot de pastetă, ungĭ cu albuș de oŭ, și o coace, și o pune pe farfuriĭ și o taĭe deasupra; orĭ ce sosŭ vreĭ toarnă, puĭune capacul deasupra, și pune pe masă.

№ 47. Fasole, mazire, și bobŭ verde de murat.

Să puĭ un cazan cu apă să fearbă, și după ce a ferbe cazanul, să puĭ fasolele în cazanŭ, numaĭ să le daĭ în undă, și apoĭ degrabă să le scoțĭ, să le puĭ pe o masă, să le usucĭ la soare până când s’ar usca; dar numaĭ fasolele de harag, aseminea mazirea și bobul.

№ 48. Mazire verde cu marole căpăține.

Taĭ marolele în patru părțĭ și le opăreștĭ cu apă clocotită, scurgĭ apa, apoĭ puĭ în tingire unt saŭ grăsime, și un rând de mazire verde și un rând de marole, și la mijloc un puiŭ prăjit, și lașĭ să scadă coperite până se moae toate; apoĭ pune puțină făină și petrinjel, lasă să se ruminească puțin, pune zamă cât se cuvine, și să maĭ fearbă puțin; apoĭ așază frumos în blidŭ.

№ 49. Mazire verde în grăunte.

Desghĭocând mazirea numaĭ grăuntele, fiind tânără o aruncĭ în apă când clocotește, și o lașĭ să ee un clocot bun, apoĭ o strecorĭ pin sîtă bine, și o presărĭ pe tava și o daĭ la cuptoriŭ, care să nu se înfĭerbinte, ce pe încetul să se poată usca, și când îĭ vra să facĭ bucate s’o puĭ în apă răce să fearbă.

№ 50. Păstrarea mazireĭ verde.

Să umple cu mazire grăunțe o butelcă, și s’o astupĭ cu dop bine, și s’o puĭ într’o tingire cu apă răce să fearbă un ceas și jumătate; și apoĭ luânduo de la foc, o veĭ lăsa tot în acea tingire până se va răci, și scoținduo veĭ rîșîni butelca, și o veĭ pune la un loc uscat.

№ 51. Mâncare dulce de morcovĭ.

Să iaĭ una litră și jumătate de morcovĭ tăiațĭ lungurețĭ și subțirĭ, să li se dee maĭ întâiŭ un clocot, și să se scurgă bine de apă, apoĭ să se pue într'o altă tingire curată cu o litră de zahar sfarmat, și să se toarne deasupra apă clocotită până le va acoperi peste tot. După ce va scade apa pe jumătate, să se pue coajă de alămîe cât se va socoti de trebuință, și după se va maĭ scăde în cât să rămîe ca patru lingurĭ de apă numaĭ, să se stoarcă zamă de la doă alămîĭ; așa fiind gata să se așeze pe farfuriĭ, și să se dee fĭerbinte la masă.

№ 52. Maiurĭ de gîscă cu sosŭ.

Să sărezĭ maiurile și să le împănezĭ cu coajă de alămîe, pune într'o tingire puțină grăsime saŭ unt, ceapă tăĭată, și maiurile și marariŭ, și le lasă să fearbă puțin, pune puțină făină și lasă să ruminească puțin, pune zamă și smântână, câteva picăturĭ oțet, și piperĭu, lasă să maĭ ee un clocot, și apoĭ așazele.

№ 53. Gălușĭcele de smântână cu racĭ.

Eĭ doăzecĭ dramurĭ unt, și'l frecĭ puhav, puĭ patru oue întregĭ unul după altul, puĭ patru lingurĭ de smântână, puțină sare, apoĭ puĭ făină în trânsul cât trebue să fie de grosŭ aluatul, puĭ jumătate ocă lapte în tingire să fearbă, și facĭ gălușĭcele cu lingura, le puĭ în lapte ca să fearbă cât trebue, eĭ gîturĭ de racĭ hăcuite, ungĭ o farfurie cu unt, și așăzĭ un rând de găluș˘icele, presărĭ racĭ de ceĭ hăcuițĭ și puțină smântână, și așa le așezĭ până ce se mîntue; însă pe deasupra puĭ gîturĭ de racĭ întregĭ, și smântână să le puĭ, racĭ și sus, și jos; și le lasă să fearbă să se ruminească.

№ 54. Gălușĭcele de grisă.

Să frecĭ o bucățică de unt puhav, bate înuntru doă oue, unul după altul, pune și cincĭ lingurĭ de grisă, sare, și doă lingurĭ de smântână, amestică toate bine la un loc, facĭ gălușĭcele, prăjăștele în grăsime, apoĭ punele în supă să maĭ ee vr'o doă clocote.

№ 55. Gălușĭcele de crierĭ.

Să eĭ crierĭ să'ĭ curățĭ de peliță, și să'ĭ tocĭ mărunt, cu petrinjel, pune și doă oue, sare, piperiŭ, și usucăĭ puțin pe jaratic cu puțin unt, apoĭ să'ĭ puĭ să'ĭ pisezĭ cu puțină pâne muiată în lapte, freacă puțin unt de racĭ și mestică cu tocătura, pune și un oŭ și puțin posmag, facĭ gălușĭcele, și le ferbĭ în supă.

№ 56. Gălușĭcele de racĭ.

Să moĭ pâne în lapte, și o toacă mărunt cu codițe de racĭ, petrinjel, coajă de alămîe, apoĭ eĭ unt de racĭ de mărimea unuĭ oŭ, îl frecĭ înuntru, puĭ racĭ, doă oue întregĭ, și un gălbănuș, sare, doă lingurĭ smântână, puțin posmag, le mestică toate bine la un loc, fă gălușĭcele și ferbe în supă.

№ 57. Gălușĭcele de posmag cu migdale.

Să frecĭ patruzecĭ dramurĭ unt, și frecându'l să pu˘i câte puțină apă înuntru, apoĭ pune o mână de migdale pisaet, șepte oue, și atâta posmag ca să se facă aluatul cam vârtos, fă gălușĭcele și le ferbe în supă; aceasta este pentru patrusprezece persoane.

№ 58. Gălușĭcele de carne.

Să eĭ 177 dramurĭ carne tocată, și o amestică cu o litră lapte și cu doă oue, puĭ doă saŭ treĭ mânĭ de pâne muiată în lapte, tornĭ și unt topit de mărime ca jumătate de oŭ, puțină floare de nucușoară, și frămîntă bine aluatul, fă gălușĭcele și le ferbe în zamă.

№ 59. Maiurĭ de gîscă cu cercŭ de orezŭ împregĭur.

Să eĭ maiurĭ de gîscă, le spelĭ, le sărezĭ, le puĭ în tingire; supt maiurĭ puĭ noă saŭ zece feliĭ de ceapă, și morcovĭ roate tăiațĭ, împănezĭ maiurile cu cuișoare, apoĭ puĭ jumătate litră smântână, o mână posmag, și câteva bucățele unt, saŭ grăsime bună, acoperĭ cu capacul, puĭ dedesupt și deasupra jaratic, și le lașĭ un ceas să se coacă bine; apoĭ scoțĭ maiurile și eĭ grăsime de pe sos, și pesgte celelalte rădăcinĭ și cuișoare, puĭ câteva lingurĭ de zamă și să le scazĭ degrabă; apoĭ așezĭ maiurile în farfurie, unde trebue să fie gata cercul acel de orezŭ, și tornĭ sosul pe dînsul. Cercul acela de orezŭ ce face în următorul chip: să puĭ o bucățică unt să se înfĭerbinte, să puĭ înlăuntru petrinjel verde hăcuit, puĭ și 83 dramurĭ orezŭ, taĭe și o ceapă în patru, puĭ puțin piperiŭ, apoĭ le lașĭ toate aceastea să fearbă un ceas, și tot puĭ din vreme în vreme câte puțină zamă ca să nu se ruminească orezul; îndată ce se va muia orezul să scoțĭ ceapa și piperiul afară, și să puĭ o bucățică de unt de racĭ, apoĭ puĭ în altă tingire o bucățică de unt să se înfĭerbinte, puĭ puțin petrinjel verde, și vr'o câteva cĭuperce tăĭate, și le lașĭ să scadă puind și puțin piperiŭ pisat; când va fi scăzut să puĭ puțină făină, o lingură saŭ doă smântână, și earășĭ să scadă; din orezul maĭ sus zis să facĭ împregiurul farfurieĭ un cerc frumos, și apoĭ puĭ dea curmezișul un rând de cĭuperce și un rând de gîturi de racĭ, tot câte de doă degete unul de altul departe ca să fie ca o cordea, apoĭ fiind cercul gata, veĭ pune maiurile de gîscă cu sosul lor.

№ 60. Rață sălbatică friptă.

Rața după ce'i grijită, o puĭ într'o farfurie, și ferbe oțăt amestecat cu puțină apă, și cu o bucățică de coajă de alămîe, și cu frunze de dafin, și cu enibahar, și apoĭ clocotită fiind tornĭ peste rață, și o lașĭ de șede vr'o doă zile, apoĭ eĭ rața și o întinzĭ cu șese rândurĭ de slănină pe pept, pu˘i rața în frigare, și puĭ oțet de cel în care aŭ șezut rața, cât socoteștĭ că trebuie pentru salce, și puĭ și o lingură de smântână, și tot tornĭ peste rață până ce se frige; după ce'ĭ friptă o puĭ pe farfurie, și tornĭ salcea deasupra, și o daĭ la masă.

№ 61. Friptură de spinare și de but de căprioară.

Eĭ butul saŭ spinarea spalată curat, și o puĭ să șadă doă ceasurĭ în sare, apoĭ puĭ oțăt amestecat cu apă într'o ulcică, și puĭ doă cepe întregĭ, vâră patru cuișoare în cepe, o țelină și un cățăl de usturoiŭ, doă frunze de dafin, coajă de alămîe, vr'o câteva fire de enipere, și puțin piperiŭ întreg; aceste toate se ferbŭ cu oțet, și fiind clocotit, puĭ butul în strachină și tornĭ oțet deasupra ca să'l cuprindă, și'l lasă doă saŭ treĭ zile opărindu'l în toate zilele câte de doă orĭ tot cu acel oțet; apoĭ eĭ pelea acea vânătă de pe dânsul, și'l împănezĭ foarte des cu slănină, îl puĭ în frigare, și puĭ de cel strecurat în tigaea cea de supt frigarea cu friptura, cât socoteștĭ ca să aĭbă salce; puĭ și o lingură de smântână, și frigânduse să tot tornĭ deasupra salce de aceea până ce va frige bine, apoĭ puind pe farfuriĭ tornĭ salcea deasupra și'i gata.

№ 62. Puĭ prăjițĭ cu unt.

Puiul grijit foarte curat și tăiat în patru, îl sarĭ pre cât trebue, și îl lașĭ să șadă un ceas, apoĭ puind unt mult în tigae de lut lașĭ să clocotească, și apoĭ tăvălind bucățălile de puĭ în făină de grîŭ, le moĭ pe urmă în apă rece, și apoĭ tăvălindule în posmag de franzelă, le puĭ în tigaea cu unt, și rumininduse bine pe o parte, le întorcĭ pe ceea paret ca să se ruminească de o potrivă, și sînt gata.

№ 63. Mĭel prăjit friptură.

Eĭ carne de mĭel și taĭ tot feliĭ, și pe urmă o ferbĭ cu puțin unt, apoĭ după ce se răcorește, o tăvăleștĭ în oŭ și o presărĭ bine cu posmag, și o prăjeștĭ în grăsime, apoĭ o puĭ în farfuriĭ, și pune petrinjel pe deasupra.

№ 64. Curcan umplutŭ.

Să eĭ un curcan, să'l grijeștĭ, și să'ĭ taĭ pelea dealungul pe spate, și apoĭ cu'n cuțin să'ĭ taĭ cĭolanele pân la aripĭ și picĭoare, ferind de a tăĭa pelea, apo˘i ea ca o jumătate ocă carne de vițel, un maiŭ de gîscă și puțină slănină, și le toacă, dar nu prea tare părunt, ea și câteva trĭufe sau cĭuperce, și asemine tocate le pune la un loc de scadŭ cu puțin unt, petrinjel verde, hagimă, sare și piperiŭ, apo˘i le pune într'o strachină puind un oŭ întreg, și un gălbănuș, și le mestică bine; cu aceasta umple curcanul, și îĭ coasă pelea pe spate; după aceasta taĭe feliĭ de slănină tare subțirĭ, cu care învăleștĭ curcanul, și'l leagă pe deasupra cu ață, apoĭ îl așază în tingire, și'ĭ pune treĭ lingurĭ de zamă de vacă, jumătate de litră vin albŭ, puțin petrinjel verde, și hagimă, și'l lasă încet de ferbe, și când îĭ curcanul destul de moale, îl scoate și'l pune într'un loc să nu se răcească, apoĭ ea grăsime de pe sosŭ, ș'o strecoară pintr'o sîtă, ș'o lasă de ferbe pîn rămîne numaĭ puțină, și atunce deslegând slănina de pe curcan, îl așază pe farfuriĭ, și'ĭ toarnă deasupra acel puțin sosŭ, și pin pregĭurul farfurieĭ așază cartofe micĭ prăjite.

№ 65. Puĭ prăjițĭ.

№ 66. Puĭ umpluțĭ și fripțĭ.

№ 67. Cașcaval de vară.

№ 68. Brînză sburată.

№ 69. Carne murată.

№ 70. Mușchiŭ.

№ 71. Saleamurĭ.

№ 72. Limbĭ.

№ 73. Dobă de curcan.

№ 74. Pastramă de vacă.

№ 75. Pastramă de mascur.

№ 76. Cum se ferbe jambonul.

№ 77. Jamboane.

№ 78. Budincă de grisă de pus în supă.

№ 79. Franzelă umplută cu tocătură pentru supă.

№ 80. Trahana pentru cĭorbă.

№ 81. Salce de hrean cu migdale.

№ 82. Salce de mustariŭ rece pentru răsol.

№ 83. Sosŭ cu patlagele roșiĭ.

№ 84. Sosŭ de harpagică de răsol.

№ 85. Sosŭ de cĭuperce.

№ 86. Sosŭ de smântână pentru vânat.

№ 87. Sosŭ de unt pentru bucate.

№ 88. Bulion de patlagele roșiĭ, de a se pute ține peste earnă.

№ 89. Zalatină pentru bucate.

№ 90. a) Zalatină de portocală.

№ 91. a) Zalatină de smeură.

№ 92. Zalatină de alămîe.

№ 93. Zalatină de vanilie.

№ 94. Zalatină de pomușoare.

№ 95. Zalatină de toporașĭ.

№ 96. Zalatină de fragĭ.

№ 97. Zalatină de lapte.

№ 98. Zalatină de gutâĭ.

№ 99. Zalatină de cafe cu lapte.

№ 100. Zalatină de vișinĭ proaspete.

№ 101. b) Zalatină de smeură.

№ 102. b) Zalatină de portocală.

№ 103. Budincă de cartofe.

№ 104. Budincă de cĭocolată.

№ 105. Budincă de fragĭ.

№ 106. Budincă de vișinĭ cu migdale.

№ 107. a) Budincă de vișinĭ.

№ 108. Budincă de vinŭ.

№ 109. b) Budincă de vișinĭ.

№ 110. Budincă de gălbănușŭ de oŭ.

№ 111. Budincă de cafe.

№ 112. Budinca Împărătuluĭ.

№ 113. Budincă de orez cu șoto.

№ 114. Budincă de morcovĭ.

№ 115. Budincă de carne.

№ 116. Budincă de carne de mĭel.

№ 117. Budincă Împărătească.

№ 118. Budincă cu șoto.

№ 119. Budincă de cartofe.

№ 120. Budincă de pâne.

№ 121. Budincă de cĭocolată.

№ 122. Budincă cu migdale și festicurĭ.

№ 123. Budincă de racĭ ce se chĭamă meridon.

№ 124. Budincă de alămîe.

№ 125. Budincă de alămîe.

№ 126. Învârtită de cĭocolată.

№ 127. Învârtită de jambon.

№ 128. Învîrtită de racĭ.

№ 129. Tortŭ de lențĭ.

№ 130. a) Tortŭ de migdale.

№ 131. b) Tortŭ de migdale.

№ 132. Tortŭ de lențĭ cu gratiĭ.

№ 133. Tortŭ de migdale negre.

№ 134. Tortŭ de lențĭ frecat.

№ 135. Babe.

№ 136. Babe fără lapte.

№ 137. Babe opărite.

№ 138. Babe opărite tare bune.

№ 139. Cozonacĭ.

№ 140. Posmagĭ de făină.

№ 141. Posmagĭ de brașov.

№ 142. Bezele.

№ 143. Scoarță.

№ 144. Alt fel de scoarță.

№ 145. Scoarță de migdale.

№ 146. Scoarță de migdale hăcuite.

№ 147. Pâne spaniolească.

№ 148. Prăjiturĭ de migdale.

№ 149. Prăjiturĭ de zahar.

№ 150. Milhbrod.

№ 151. Mandel kuhen.

№ 152. Mandel kuhen cu foĭ.

№ 153. Krapfen.

№ 154. Gugoașe de cĭocolată.

№ 155. Blamanje.

№ 156. Bucĭume prăjite în unt.

№ 157. Cum se face hamutul.

№ 158. Sufle de orezŭ.

№ 159. Sufle de mere.

№ 160. Lapte sburat.

№ 161. Cum se face tremura.

№ 162. Orezŭ cu cĭocolată și cu șodo.

№ 163. Gratiĭ de franzelă.

№ 164. Spumă de lapte cu fragĭ.

№ 165. Tocmagĭ de brânză.

№ 166. Tocmagĭ de orez prăjițĭ.

№ 167. Tocmagi Împărăteștĭ.

№ 168. Consome.

№ 169. Copabiele.

№ 170. Înghĭețată.

№ 171. Rahatlocum.

№ 172. Orjadă.

№ 173. Glasŭ.

№ 174. Meridon de orezŭ.

№ 175. Castale prăjite.

№ 176. Perje prăjite.

№ 177. Migdale prăjite.

№ 178. Castale înghĭețate.

№ 179. Orezŭ de cartofe.

№ 180. Când mirosă peștele a glod.

№ 181. a) Vișinatŭ.

№ 182. b) Vișinatŭ.

№ 183. c) Vișinatŭ.

№ 184. Cum se pestreazp patlagelele.

№ 185. Patlagele murate.

№ 186. a) Cum se facŭ drojdiile de pâne.

№ 187. b) Drojdiĭ de pâne tare bune.

№ 188. Mustŭ pentru mustariŭ.

№ 189. Halva de făină de orezu.

№ 190. Chitonag de gutâĭ.

№ 191. Beltea de gutâĭ.

№ 192. Oțet de vin.

№ 193. Ceară pentru scândurĭ.

№ 194. Mijloc de a face brînză din cartofe.

№ 195. Mijloc de a ține nucile proaspete un an întreg.

№ 196. Mijloc a scoate sarea de prisos din bucatele cele prea sărate.

№ 197. Mijloc ca să se oue găinile, în fiește care vreme a anuluĭ.

№ 198. Metod de a limpezi vinul turburat.

№ 199. Mijloc de a scoate din vin mirosul de poloboc.

№ 200. Chipul de a pute ține vara câteva săptămîni carnea proaspătă.


Glosar


Ediția llll (în lucru) a fost realizată după a doua ediție a volumului, apărută la Iași în anul 1842. Textul a fost transpus din alfabetul chirilic în cel latin, dar reproduce celelalte aspecte ale ortografiei originale. Am întocmit, de asemenea, un glosar al cuvintelor mai puțin familiare.