Sanda Marin în imagini: istoria unei neînțelegeri
Data publicării:
Actualizat:
Cine a fost Sanda Marin
În spatele pseudonimului Sanda Marin se află Cecilia Maria „Lica” Zapan (n. 6 dec. 1900, Iași, m. 4 sept. 1961), fiica Matildei (n. 8 oct. 1869[?], m. 1949) și a lui Ion Simionescu (n. 10 iul 1873, m. 7 ian. 1944). A fost căsătorită cu Dr. Mihai Zapan (n. 30 oct. 1900, com. Grajduri-Valea Satului, m. 6 aug. 1977, București) și a avut un frate, ing. Mircea Simionescu. Soții Zapan nu au avut copii. [→ Note]
Nu este clar în ce măsură identitatea autoarei era cunoscută de contemporanii săi, însă indicii pot fi găsite încă din 1941:
Leon Kalustian scria în 1976 despre Al. O. „Păstorel” Teodoreanu că a prefațat și acea «biblie» a bunelor gospodine care e cartea de bucate iscălită Sanda Marin, fiica profesorului Ion Simionescu
. Mai reproduce și un catren datat 2 ianuarie 1936 pe care Teodoreanu îl adresează familiei lui Ion Simionescu, despre care Kalustian consideră că face aluzie la cartea de bucate a Sandei Marin:
Edițiile moderne ale Cărții de bucate de la editura Humanitas (2005, 2009) includ, pentru prima oară[?], o biografie mai amănunțită și o primă fotografie a Ceciliei Maria Zapan. Mai tîrziu, în cadrul unui reportaj Digi24 din 2014, sunt prezentate mai multe fotografii cu autoarea:
În paralel cu aceste dezvăluiri (și, de multe ori, în ciuda acestora), o altă fotografie își consolida statutul de imagine arhetipică a Sandei Marin. Este în mod evident portretul unei alte persoane — dar al cui?
Cecilia_Simionescu_2.jpg, o istorie
Fișierul cu numele Cecilia_Simionescu_2.jpg șade pe pagina de Wikipedia a Sandei Marin încă din 2011. Nu este nici prima, nici singura, imagine inexactă de pe Wikipedia; la momentul scrierii acestui articol, imaginea principală a pictorului Jean Al. Steriadi îl înfățișează de fapt pe tatăl său, Alexandru Steriadi. Ce este remarcabil este felul în care a fost preluată, în toată splendoarea sa pixelată, în articole, pe coperta mai multor cărți și chiar în muzeu, de multe ori juxtapusă fotografiilor veritabile ale doamnei Zapan.
Cum s-a ajuns aici? Cecilia Maria Simionescu pe coperta Cărții de bucate semnate cu pseudonimul Sanda Marin
, ne spune legenda imaginii. Niciuna dintre edițiile Cărții de bucate de la „Cartea Românească” sau de la Editura Tehnică nu include vreo fotografie a autoarei. Descrierea completă conține un detaliu-cheie: fotografie, decupată după o fotografie a persoanei de pe coperta Cărții de bucate pe care a publicat-o în 1936, și care apare pe situl bazarnet pe internet din anul 2006
, alături de sursa http://www.bazarnet.ro/sandamarin/index.html.
Despre site-ul bazarnet.ro nu ne-au rămas multe informații, dar se pare că în perioada menționată vindea o versiune digitală a Cărții de bucate:
Imaginile nu au fost din păcate arhivate, însă „coperta” completă, în tonuri de sepia asortate site-ului părinte, a supraviețuit în mod independent:
Acest colaj, făcut ca ilustrație pentru site-ul bazarnet.ro, folosește fonturi și efecte vădit digitale. Cu toate acestea a fost confundat cu o copertă din 1936 și decupajul, care mai păstrează un vîrf din litera S, a ajuns pe Wikipedia și de acolo, în conștiința națională.
A cui este fotografia?
Dacă e clar că fotografia nu o surprinde pe Cecilia Maria Zapan, nu am reușit să găsesc, pînă zilele trecute, proveniența ei. Într-o noapte în care nu reușeam să adorm am încercat, pentru a nuștiucîta oară, căutarea după imagine pe TinEye. Spre surprinderea mea, de data asta am găsit o pistă:
Neavînd resursele de căutare pentru o imagine în așa-zisa US Gov. archive
, am repetat căutarea pe TinEye cu imaginea nou-găsită, lucru care m-a trimis la un fișier cu numele Uniform(Cooks)WWII.JPG pe site-ul awm.lee.army.mil al Muzeului Femeilor din Armata Statelor Unite din Fort Lee, Virginia. Pagina este defunctă, însă prin intermediul Internet Archive putem accesa o versiune circa 2002 care cuprinde imaginea alături de o descriere:
Asta ne oferă o proveniență plauzibilă pentru fotografie și confirmă ipoteza că aceasta nu o înfățișează pe Sanda Marin. QED.
Un ochi perspicace va remarca că masa din fotografia originală este mai goală decît cea din imaginea noastră. La o privire mai îndeaproape, devine aparent că silueta bucătăresei a fost decupată și lipită peste fotografia unei mese îmbelșugate.
De unde e preluată această masă va rămâne, deocamdată, un mister…
Note și referințe
Datele biografice ale Ceciliei Maria Zapan le-am adunat din anunțurile apărute în Universul din 10 ian. 1944 [AD], România Liberă din 18 mar. 1972 [AD] și din opisele Arhivelor Naționale Iași [IS-F-00075-o-n-I-S-1900-1433
], coroborate cu detaliile furnizate de doamnele Ioana-Maria Isac și Irina Patrulis în ediția Humanitas a Cărții de bucate.
O serie suplimentară de coordonate biografice ale părinților autoarei sunt preluate din Artur Gorovei, Însemnări despre familie în Archiva Moldaviae, VII/2015 [CEEOL] și din Delia-Ramona Popescu, Dimitrie-Ovidiu Boldur, 135 de ani de la nașterea academicianului Ion Th. Simionescu în Carpica XXXVII/2008 [CEEOL]. Revista Natura dedică numărul din ianuarie 1945 [BCU Cluj] memoriei profesorului Ion Simionescu.
Am actualizat pagina în ian. 2023 cu coordonatele biografice ale dr. Mihai Zapan, conform România Liberă, 13 aug. 1977 [AD] și 4 aug. 1978 [AD], identificate pe baza unui articol de Marius Rotar. Data și locul nașterii, mai exact 30 oct. 1900, com. Grajduri-Valea Satului, raionul Vaslui, regiunea Iași
, comunicate de Biblioteca Universității Petrol–Gaze din Ploiești.
Despre Cecilia Maria Zapan, Ioana-Maria Isac mai adaugă: Nu a avut copii și de aceea a nutrit pentru noi, nepoți de după frate, o afecțiune părintească, fiind gata oricând să ne facă pe plac, deși punea o limită la ștrengării.