Învățarea scrierii batarde
Precum se ştie, batarda este o scriere combinată din cea cursivă şi rondă. Ea se învață în scopul însuşirii temeinice a unui scris folosit deseori în cele mai diverse ramuri de activitate.
De multe ori în şcoli scrierea batardă se învață pe caietele tip 1, caiete destinate, de fapt, învățării scrierii cursive.
Cum reţeaua grafică a caietului nu permite obținerea portativelor reglementare, liniatura acestora ducind la deformarea literelor, am cerut elevilor să facă singuri liniatura reglementară. Am folosit în acest scop caiete din hîrtie velină fără nici o liniatură. Interpunînd între filele caietului 5-6 foi de hîrtie indigo, elevii pot obține dintr-o dată 6-7 pagini liniate corect.
Încă de la prima lecție arăt delimitarea şi modul de liniere a portativelor. In partea stîngă a caietului elevii lasă o margine de 15 mm, în partea de sus o margine de 10 mm, iar pentru fiecare portativ rezervă cîte 30 mm. Intre portative se lasă un loc liber de 10 mm. In felul acesta se obțin în total 5 portative.
Fiindcă explicațiile se bazează pe litera model prezentată la tablă şi scrisă pe portativul caligrafic, pentru primele 2-3 lecții liniez pe tablă 1-2 portative, pe care scriu elementele componente şi literele propuse pentru predare. Apoi portativele sînt liniate pe tablă, prin rotație, de către elevi.
Portativul caligrafic reglementar pentru scrierea batardă este format din linii orizontale şi oblice. Inălțimea lui este de 30 mm, iar lungimea depinde de lățimea caietului. Un portativ este alcătuit din 6 linii orizontale trasate la următoarele distanţe: de la prima la a doua linie se lasă o distanţă de 3 mm; de la a doua la a treia, de la a treia la a patra şi de la a patra la a cincea distanţa va fi de 8 mm, iar de la a cincea la a şasea linie, de 3 mm. In felul acesta se obține un portativ compus din trei rînduri întregi şi două jumătăţi.
Liniile oblice se obțin cu ajutorul unui pătrat construit la începutul portativului şi avînd mărimea laturii de 19 mm. Pătratul obținut se împarte în patru părţi egale cu ajutorul liniilor drepte trasate în sens vertical. Oblicitatea liniilor înclinate se realizează prin trasarea unei diagonale duse din vîrful celei de-a doua linii verticale la baza laturii pătratului din partea stîngă. A doua linie oblică se trasează din virful celei de-a treia linii verticale la baza primei linii verticale, a treia se duce în acelaşi mod, de la a patra linie verticală la a treia. Linia oblică următoare, ca şi celelalte, se trasează la o distanţă de 5 mm una de alta. Datorită acestor linii oblice, înclinarea scrierii va fi de 63 de grade.
Cum scrierea batardă este înclinată, și caietul trebuie puțin înclinat, asa ca să formeze cu marginea băncii un unghi de aproximativ 30°. Tocul se ţine şi el înclinat. Corectitudinea poziţiei lui se verifică cerînd elevilor să ridice degetul arătător de pe toc. Dacă tocul nu cade, înseamnă că poziția lui este corectă, fiindcă se sprijină pe degetul mare şi mijlociu.
La începutul predării este necesar să dăm elevilor explicații în legătură cu specificul scrierii batarde. Astfel, vom preciza că vîrfurile de jos şi de sus ale trăsăturilor bastonate de la literele mici nu sînt paralele cu liniile orizontale ale portativului, ci puțin teşite. Virful trăsăturii bastonate va depăşi în partea de sus linia orizontală, iar în partea de jos va atinge linia portativului numai într-un singur punct.
In ceea ce priveşte constituția literelor mici, unele din ele diferă față de scrierea cursivă şi rondǎ de exemplu: r, d, p, z. Literele care depăşesc rîndul mijlociu în sus se scriu fără buclă, cu excepția literei f. Unele din cele care depăşesc în jos rîndul mijlociu au bucle, ca de exemplu j, y, g, pe cînd altele, cum ar fi p şi q, nu au bucle.
La predarea unei litere noi, mici sau mari, vom scrie întîi pe portativ, în mod separat, elementele componente, apoi litera în întregime. Fiecare literă va fi însoţită de săgeţi care arată direcţia scrierii trăsăturilor. La începutul fiecărei săgeți vom pune cîte o cifră, pentru a se vedea din cîte trăsături se compune fiecare literă. Prin ridicarea peniței pentru scrierea unei trăsături noi se întrerupe ritmul scrierii şi trăsătura nouă se marchează cu cifra corespunzătoare. De exemplu, la litera g tocul se ridică de patru ori ca să scriem elementele necesare, de aceea litera va fi însoţită de patru săgeți, însemnate cu cifrele de la 1-4.
Estetica scrisului nu constă numai în executarea corectă a fiecărei litere în parte, ci şi în păstrarea distanţei distanţei reglementare dintre litere şi cuvinte. Distanţa dintre două litere ovale sau o literă semiovală şi alta bastonată, ori invers, va fi de jumătate de căsuţă. Intre două litere formate din trăsături bastonate distanta va fi de o căsuță. In cazul cînd avem o literă bastonată urmată de alta semiovală, ca de exemplu a şi s, ambele vor fi scrise la o distanță de o căsuţă şi jumătate. In ceea ce priveşte distanța dintre două cuvinte, ea va fi de două căsuţe.
Iată un exemplu de lecție predată în trimestrul al II-lea, cu tema,,Literele mici din grupa a III-a, formate din trăsături bastonate, bucle şi ovale (p, j, y, q, g, f)". M-am oprit la acest exemplu deoarece are multiple aplicații în aproape toate lecțiile care îi urmează.
Ca la toate lecțiile, şi la aceasta am grijă să realizez legătura logică între cunoştinţele vechi şi cele noi, să fac aplicații practice, prin scrierea cuvintelor formate din literele învățate.
De aceea, încep predarea literelor din grupa a III-a cu recapitularea cunoştinţelor învățate la lecția precedentă, amintind elementele din care s-au format literele care depăşesc rîndul mijlociu în sus. Este vorba de trăsături bastonate, semiovale şi noduri de legătură care există la literele b şi h.
In predarea temei noi (care are ca obiect literele ce depăşesc rîndul mijlociu în jos), atenţia mea se concentrează asupra fiecărei litere în parte. Arăt că aceste litere, în afară de elementele cunoscute, au un element nou bucla. In continuare scriu pe portativul de pe tablă trăsătura de bază a primei litere, adică a literei p. Este o trăsătură bastonată urmată de un semioval şi de nodul de legătură. Alătur aceste componente pentru a obține litera întreagă şi desenez patru săgeți în dreptul fiecărei trăsături noi din care este formată aceasta. Verific dacă cele explicate au fostînțelese, punînd elevilor intrebări asupra chestiunilor esenţiale. Apoi le cer să scrie şi ei litera pe caietele lor
Litera următoare, j", este formată dintr-o trăsătură bastonată şi un element nou bucla (în locul nodului de legătură de la litera p.) In modul descris mai sus alătur literei trei săgeţi.
In legătură cu litera y arăt că la scrierea ei se repetă elementele de la litera j, căreia ii mai adăugăm o trăsătură bastonată terminată jos cu cîrlig, ca la litera i; pentru litera y pun patru săgeţi.
Litera q, formată din semioval şi o bastonată, necesită două săgeți, iar litera g este o repetare a elementelor învățate la litera q, plus bucla de legătură; ea va fi însoțită de patru săgeţi.
Litera f constituie o excepție din punctul de vedere al mărimii. fiindcă depăşeşte în sus şi în jos rîndul mijlociu, ca şi prin faptul că are buclă sus, ceea ce nu au literele 1, b, h, k, din grupa a II-a. La litera f întîlnim şi un element nou trăsătura oblică terminată cu şerpuita, care taie trăsătura bastonată cu scopul de a tine locul trăsăturii de unire cu litera următoare. Litera este însoţită de patru săgeţi.
După ce elevii au învățat să scrie separat toate literele din grupa a III-a, trec la scrierea lor legată, în ordinea în care au fost învățate.
La lecția următoare efectuăm aplicații, scriind substantive comune care încep cu literele învățate din grupa a III-a. Accentul cade pe respectarea distanțelor dintre litere şi cuvinte.
Cadrele didactice care predau scrierea batardă pot aplica şi alte procedee. O lecţie nu trebuie să fie un şablon. De fiecare dată putem să aducem o notă nouă în predare. Munca noastră creatoare va trezi dragostea elevilor pentru disciplina pe care o predăm.
— Prof. Elisabeta Ulmeanu, Şcoala de 8 ani nr. 11 Bucureşti
Articol apărut în Gazeta Învățămîntului, 22 februarie 1963 [AD].