Pledoarie pentru scrierea verticală

De vorbă cu dr. Florica Bagdasar.

Cititorii noștri s-ar putea să-și pună întrebarea firească: ce importanță are o asemenea temă? Verticală sau nu, scrierea este stabilită odată pentru totdeauna și nu mai are rost să discutăm schimbarea ei. Lucrurile par limpezi la prima vedere și nici un argument nu-l poate tulbura pe acel ce gîndește altfel. Dar caietele școlare pe care ni le prezintă dr. Florica Bagdasar, un pedagog și psiholog cu reputație națională și internațională reușesc să ne clintească convingerile. Le răsfoim cu o crescîndă curiozitate în biblioteca d-sale, din liniștita stradă a Speranței din Capitală și sîntem încetul cu încetul captați de ideea scrierii verticale, idee experimentată în cîteva școli bucureștene cu rezultate excelente.

Dar despre ce este vorba mai precis?

Dr. Florica Bagdasar, preocupată de relația scriptor (elev) — spațiu grafic în predarea scrierii, a ajuns la concluzia că între scrierea oblică și cea verticală la copiii de vîrsta școlară trebuie acceptată cea de-a doua întrucît prezintă o gamă întreagă de conveniente. D-sa a ajuns la această constatare după o îndelungată experimentare de pe urma căreia a conchis că această scriere simplifică unele elemente ornamentale inutile ale literelor, obișnuindu-l pe scriptor cu o grafie clară, mult mai ușoară și care-l obișnuiește a fi ordonat. Experimentul s-a bazat pe studierea manuscriselor unora dintre cei mai mari scriitori ai noștri care, neținînd seama de canoanele vechii scrieri oblice, cu linii îngroșate și subțiri, cu codițe inutile, au scris cum le-a venit mai bine, adoptînd unele simplificări demne de luat în considerație.

— „Un scris lizibil și estetic — ne-a declarat dr. Florica Bagdasar — trebuie să prezinte anumite caracteristici: regularitate în orientarea axei literelor, constanță în lățimea, înălțimea, conturul și proporția literelor, distanța egală între literele din cuvînt, între cuvinte și rînduri, apăsare egală în scris. Aceste caracteristici, atît de necesare disciplinării elevului, nu pot fi întrunite de toți copiii în scrierea oblică, predată în școlile noastre, deoarece nu se poate respecta cu strictețe înclinarea de 27 grade în dreapta verticalei. Aceasta duce la scrisuri neregulate care se traduc, psihic, în formarea și accentuarea unor anumite trăsături de caracter nedorite. În plus, prin efectul aplecării capului și corpului se pot produce deformări corporale”.

Argumentarea științifică a acestei teze cuprinde elemente numeroase și interesante care, într-un spațiu de gazetă este greu de cuprins.

— Care sînt avantajele scrierii drepte ?

La această întrebare, interlocutoarea noastră, cu caietele experimentale în față, ne spune:

— „Majoritatea autorilor ce s-au ocupat de fiziologia scrierii, au subliniat că scrierea verticală este o formă de scriere spontană, normală pentru copil. El ține foaia de scris în poziție dreaptă. Corpul și capul sînt ținute drept. Literele sînt scrise ordonat și cu lejeritate”.

Am cercetat caietele elevilor din clasele unde se aplică sistemul și rezultatele apar evidente. Indiferent pe ce foaie au scris (aritmetică, dictando sau foaie albă) scrisul este clar și îngrijit, lipsit de inconstanțele în înclinare ce pot ajunge la scrierea oblică pînă la 50-60 de grade aplecare. Eliminarea cîrligelor inutile dă scrisului rapiditate și acuratețe, îl face să fie uniform și personal, îl automatizează în bune condiții, ceea ce nu este decît în avantajul celui ce se inițiază în tainele scrisului. Iată de ce dr. Florica Bagdasar recomandă predarea acestui scris din prima clasă elementară, ferm convinsă că scrisul vertical este net superior celui oblic. De altfel, comunicările făcute în revistele noastre de specialitate pedagogică și în cadrul unor cercuri de specialiști de peste hotare au suscitat un interes deosebit.

Din păcate, experimentul care durează de mult și care a dus la rezultate pozitive în școlile respective nu a depășit faza de experiment, astfel încît nu prea mulți copii beneficiază de certele lui avantaje.

Consemnînd această preocupare de ordin pedagogic și neurofiziologic nu facem decît să atragem atenția corpului didactic asupra acestei modalități de scriere, suscitindu-le interesul pentru încercarea ei și dacă roadele ce le culeg sînt mai bune să procedeze în consecintǎ. Pentru că și în pedagogie ca în orice știință, inovările trebuie privite cu bunăvoință și cu dorința de a le dori rezultatele profitabile.

— Const. Sîrbu


Articol apărut în Clopotul, 19 octombrie 1968 [AD].

Ultima actualizare: