Scrierea dreaptă simplificată
Pe plan mondial, pentru inițierea în scris a copiilor din clasa I, scrierea cursivă caligrafică oblică, cu majuscule buclate, cu apăsare de gros-subțire și linioare de legǎtură înaintea literelor mici a deținut supremația un timp îndelungat. Această scriere a fost însă viu criticată pornindu-se de la argumente de igienă oculară și posturală. La rîndul ei, practica a demonstrat că scrierea cursivă caligrafică oblică este greu însușită de elevii începători. Din aceste motive ea este treptat înlocuită cu alte scrieri, dintre care majoritatea se caracterizează printr-o orientare dreaptă verticală și prin simplificări variate în forma, legătura și firul scris al literelor. Cele mai răspîndite sînt scrierea cu alfabetul script, nelegat, în care literele sint verticale și seamănă cu cele de tipar, și scrierea dreaptă simplificată cursivă (legată), introduse în multe țări din Europa, America, Australia, Africa.
În țara noastră scrierea cursivă caligrafică oblică se predă de peste un secol. Alfabetul din abecedarul oficial, ediția 1968, asemănător cu alfabetul din primele abecedare editate de I. Creangă și colaboratorii săi, păstrează majuscule buclate, oblicitatea de 27° în axa literelor (45° pentru majusculele A, M.N), apăsare gros-subțire și linioare de legătură înaintea literelor mici. Îndrumările metodice prevăd ca elevul, în timpul scrisului să dea caietului aplecare de 30° spre stînga verticalei și să țină capul aplecat spre umărul sting (aplecarea capului fiind necesară pentru a ține axa globilor oculari paralelǎ cu rîndul oblic pe care se scrie). În ciuda directivelor metodice primite, ca o reacție sănătoasă de autoapărare și de economie de energie, spre finele clasei I aproape toți elevii renunță spontan la apăsarea gros-subțire și mulți dintre ei folosesc pe caietul de aritmetică o orientare diferită aceleia din caietul cu liniatură oblică; în plus, simplificarea literelor devine evidentă pe măsură ce elevul avansează în școlaritate. Scrierea exersată în clasa I devine un balast pentru formarea de noi mecanisme adecvate scrierii curente, pe care 0 recomandă programa de caligrafie pentru clasele II-IV, constituind o risipă inutilă de timp și energie.
Observații îndelungate au demonstrat cu prisosință că o mare parte din elevii claselor mari adoptă la întîmplare un alt model de alfabet pentru scrisul de uz personal, după ce în prealabil se dezvață de mecanismele exersate în primele clase, cu atîta trudă. Faptul acesta are deseori ca rezultat conflicte neurofiziologice și psihologice dăunătoare mecanismelor scrisului.
Experiența proprie și rezultatele obținute în reforma scrierii între prinsă în alte țări ne determină să propunem ca în predarea scrierii si la clasa I din școlile noastre să se folosească un alfabet simplificat, cu litere drepte (verticale) și legătură naturală între ele, care prin exerciții gradate ca dificultate să amelioreze și să perfecționeze lizibilitatea și estetica scrisului pe măsură ce elevul avansează în școlaritate. Propunerea noastră se bazează pe observații personale culese în decurs de zeci de ani, pe rezultatele obținute în experimentarea modelului de scris preconizat de noi, în ultimii șase ani, cu un număr de peste opt mii de elevi din clasa I, ca și pe aprecierile pozitive unanime ale cadrelor didactice care au predat și au urmărit în clasele I-IV evoluția acestei scrieri în cadrul experimentării. Menționăm că acest model de scris s-a experimentat în București, în 1963-64, la grupa mare de copii de la grădinițele nr. 7 și nr. 15, iar în anii următori s-a introdus la mai multe clase întii din diferite școli din Capitală și din provincie. În urma hotărîrii Ministerului Învățămîntului, ea se predă începînd din anul școlar trecut în toate clasele I din școlile sectorului 3 ale Capitalei, clase care au fost înzestrate cu materialul didactic „Floba”, special elaborat de noi pentru predarea citit-scrisului.
Caracteristicile scrierii drepte simplificate cursive (legate) sînt: majuscule simplificate, lipsa linioarelor de legătură înaintea literelor mici, orientare verticală în axa literelor și fir egal în trasarea lor, bastonade și majuscule de aceeași înălțime și duble față de corpul literelor (excepție J și f, care sînt triple față de corpul literelor). Modelul de alfabet prezentat alăturat este extras din manuscrisele unor scriitori, poeți, oameni de știință de prestigiu ai culturii noastre naționale. Rezultatele bune obținute în evoluția acestei forme de scris în clasele I-IV, verificate de cercetătorii Institutului de științe pedagogice, se datoresc avantajelor pe care ea le prezintă în comparație cu scrierea caligrafică cursivă oblică. S-a constatat astfel că literele drepte simplificate se învață ușor, fară să fie necesară descompunerea în elementele lor componente; avind literele asemănătoare ca formă și direcție celor de tipar, scrierea dreaptă simplificată, înlesnește citirea și consolidează legătura dintre citit-scris, prin faptul că pentru citirea textului de tipar și a textului scris de mînă sînt necesare mișcări oculare identice; poziția la scris a corpului, a capului și a caietului fiind dreaptă, axa verticală din direcția literelor este paralelă cu axa de simetrie a corpului, iar axa globilor oculari paralelă cu orizontală rîndului pe care elevul scrie, ceea ce face să se stabilească de la început o bună coordonare oculo-manuală și o relație constantă între elev (scriptor) și spațiul grafic (tablă, caiet) și, deci, să se asigure de la început regularitatea în direcția literelor și constanța în forma lor; poziția dreaptă a caietului este lesne menținută de către elev, întrucît el are ca linie de reper marginea băncii; în scrierea oblică, elevul neavînd linii fixe de reper, nu poate păstra din ochi o aplecare constantă de 45° a caietului spre stinga verticalei; în acest caz oscilațiile caietului dau neregularitate în direcția literelor; pe cînd în scrierea dreaptă, din oscilațiile fiziologice ale poziției capului, a corpului și din deplasarea ușoară (de cîteva grade) a caietului de la verticală rezultă condensări în direcția literelor spre stinga sau dreapta verticalei care nu alterează paralelismul literelor și nici forma lor. Practica demonstrează că scrierea dreaptă simplificată nu este rigidă și că ea poate suferi abateri ale direcției literelor cuprinse între -10° și +10° față de verticală, fără ca aspectul regulat al scrisului să se altereze. În scrierea caligrafică oblică, însă, o accentuare de 10° în oblicitate (scris cu înclinare de peste 35-40°) îngreuiază cititul textului scris și alterează forma literelor.
În clasele în care se predă scrierea dreaptă simplificată elevii folosesc în trimestrul întîi caletul cu pătrățele pentru temele de scris la limba română și aritmetică, decl un singur fel de liniatură și un singur fel de scris; în trimestrul al doilea ei trec la caietul cu liniatură orizontală pentru temele de la limba română, menținînd fără dificultate direcția verticală a literelor. În predarea scrierii caligrafice oblice, însă, în clasele I-II temele de la limba română se scriu pe caietul cu liniatură oblică, iar temele de aritmetică pe caietul cu pătrățele ceea ce dă naștere de două feluri de scris, oblic și la contradicții psihologice, urmate drept, dualitate" frecvent obser vată din clasa întîía.
Pentru trasarea literelor cu fir egal de apăsare, fără gros-subțire, din scrierea dreaptă simplificată, elevii folosesc încă din clasa întîia instrumentele moderne de scris: creionul, pixul, stiloul. Legǎtura naturală dintre litere se face prin linii orizontale sau oblice, cu caracteristici personale fiecărui scriptor. Liniile de reper ale spațiului grafic fiind verticala și orizontala, se păstrează o regularitate în orientarea și formarea literelor și atunci cînd se scrie pe caietul de dictando sau pe foaie neliniată.
Cadrele didactice predau cu ușurință scrierea dreaptă simplificată cursivă prin însuși faptul că în modelul de pe tablă literele simplificate, fără gros-subțire, sînt orientate vertical.
Avantajul deosebit pe care-l prezintă această scriere constă însă în aceea că elevul, în baza modelului de scriere dreaptă simplificată predat în clasa I, își însușește un scris pe care îl va folosi în viață. Uniformitatea în direcția literelor, forma constantă a conturului și a volumului literelor (înălțime, lǎrgime), distanța egală dintre litere și dintre cuvinte, orînduirea literelor pe rînd reguli elementare pentru un scris citeț și estetic odată însușite în mecanismele de scris, se mențin și atunci cînd elevul dă caietului o ușoară aplecare spre dreapta sau stinga verticalei. Scrierea dreaptă simplificată permite ca în scrierea curentă (rapidă) elevul să-și aleagă singur direcția pe care o preferă în orientarea scrisului său.
În concluzie, sîntem convinși că extinderea predării scrierii drepte simplificate cursive reprezintă o ușurare a muncii școlare a elevilor în vîrstă de 6 ani și un real progres în modernizarea învățămîntului la noi în țară.
Dr. Florica Bagdasar
Articol apărut în Gazeta Învățămîntului, 21 martie 1969 [AD].