Probleme ale predării la clasele I-IV

Consfătuire de lucru la Ministerul Învățămîntului

După cum am anunțat într-unul din numerele noastre anterioare, la Ministerul Învățămîntului a avut loc recent o consfătuire cu învățătorii care au experimentat scrierea verticală simplificată. Deschizînd lucrările consfătuirii, conf. univ. Traian Pop, adjunct al ministrului învățămîntului, a adresat participanților invitația de a-și expune concluziile în legătură cu acest experiment, inițiat în urmă cu 5 ani și aplicat în școlile din sectorul 3 al Capitalei, subliniind că ministerul dorește să cunoască ce probleme ridică în predare sistemul scrierii verticale și care este opinia cadrelor didactice cu privire la rezultatele lui. În același timp, vorbitorul a cerut participanților la consfătuire să se refere în cuvîntul lor și la programe, manuale, și, în general, la problemele predării la clasele I-IV.

La începutul cuvîntului său. Înv. Nina Săvulescu, de la Liceul nr. 42, a arătat că, din necesitatea de a scrie mai ușor și mai repede, elevii au avut întotdeauna tendința de a-și simplifica scrierea. Ei o făceau însă la voia întîmplării. Consider noul sistem de scriere binevenit, a spus vorbitoarea, pentru că astfel copiii vor învăța de la început să folosească o scriere simplificată. M-aș bucura dacă această scriere s-ar generaliza.”

Înv. Ion Chioreanu, de la Școala generală nr. 61, a subliniat că, în prezent, volumul incomparabil mai mare de cunoștințe ce se transmit elevilor și studenților, ritmul cu care se transmit aceste cunoștințe, ca și importanța studiului individual și, deci, a conspectării conduc la necesitatea adoptării unei scrieri care să poată fi practicată cu eficiență maximă și, în același timp, să fie lizibilă și estetică.

Comparînd evoluția scrisului la o clasă care practică de la început scrierea cursivă cu evoluția scrisului unei clase care de la început practică scrierea verticală și simplificată pot pleda cu convingere în favorea acesteia din urmă. De altel, cei care scriu cursiv manifestă o tendință tot mai evidentă de a da trăsăturilor scrisului o poziție mai mult verticală decît oblică-dreaptă. În timp ce la scrierea cursivă literele se scriu conform regulilor numai în etapa desenării lor, la scrierea verticală și simplificată literele nu numai că își păstrează forma regulată și în etapele următoare desenării, dar forma lor se perfecționează și se desăvîrsește în clasele următoare clasei I. Se poate afirma că la sfîrșitul primului trimestru al acestui an școlar elevii clasei a III-a au un scris omogen, cu evidente tendințe de a deveni frumos. Dacă se găsesc însă și unele aspecte negative în scrierea verticală simplificată, acestea apartin unor cauze ce trebuie căutate — și recunoscute sincer — în insuficienta muncă a învățătorului cu fiecare elev în parte.

Nu pot să nu subliniez și calitățile pe care le însumează materialul didactic creat de inițiatorii scrisului vertical și simplificat — lotoul cu jetoane, planșa cu litere, lotoul mare cu litere colorate (acesta din urmă ar putea cuprinde și silabe bicolore). Pixul si stiloul, ca instrumente moderne de scriere își justifică necesitatea începînd din clasa I, deoarece asigură un evident spor de viteză și un mai mare grad de acurateță.

Îndrumările pe care le-am prinit noi, învățătorii, în legătură cu desfășurarea experimentului au fost date cu deplină competență, dar uneori au sosit tardiv.

După ce a arătat că simplificarea reduce la maximum deosebirile dintre literele de mînă și cele de tipar și totodată ușurează formarea deprinderilor de scriere rapidă, înv. Ion Preotu, de la Școala generală din comuna Troianul, județul Teleorman, s-a referit la rezultatele obținute în doi ani de experimentare a scrierii verticale simplificate la o școală rurală. La început, a spus vorbitorul, am folosit caiete de aritmetică, apoi am trecut la scrierea pe caietul de dictando obișnuit. Paralel am folosit caietul neliniat și am insistat asupra deprinderilor de scriere pe caietul de aritmetică fără respectarea liniaturii. Am constatat că elevii au deprins scrierea cu mai puțin efort, cu mai puțină încordare fizică și mintală. Treptat ei și-au însușit în mod empiric și regulile elementare de ortografie și punctuație.

Din materialele folosite apreciez alfabetarul Floba mare și îndeosebi alfabetarul Floba mic individual. Cu ajutorul lor i-am îndrumat lesne pe copii pe drumul de la analiză la sinteză și invers, procedee caracteristice metodei de predare a citirii și scrierii la clasa I. Pot spune că elevii le stăpînesc așa cum stăpînește o dactilografă mașina de scris. Deosebit de antrenante au fost întrecerile între copii, ei ajungînd să scrie în 40 secunde o propoziție de 4-5 cuvinte.

Personal sînt convins că dacă vom începe predarea scrierii verticale simplificate de la clasa I cu copii de 6 ani vom obține rezultate bune. Propun ca în anul viitor experimentul să fie lărgit, cuprinzînd 5-10 clase de județ. Ar fi bine ca el să fie realizat de cadre cu mai multă experiență, dornice să-l efectueze, și să se asigure instruirea tuturor acestora de către inițiatorii experimentului.

Prima serie de elevi cu care am început să lucrez pe baza sistemului de scriere verticală simplificată — a spus înv. Victoria Constantin de la Școala generală nr. 28 — a intrat acum în clasa a V-a. Rezultatele pe care le-am obținut sînt foarte bune, ele oglindindu-se și în pregătirea generală a elevilor. Consider că scrierea simplificată și verticală este mai accesibilă elevilor, ajutîndu-i atit în cunoașterea mai rapidă a literelor cît și în realizarea rapidității scrierii. De exemplu, eliminarea linioarei de legătură de la literele a, o, u, a înlăturat multe din greșelile care apăreau în scrisul unor copii. De asemenea, poziția la scris este mai bună în cazul scrierii verticale, copiii ținînd capul și corpul drept chiar fără să li se atragă atenția. Țin să subliniez importanța silabelor formate, ca și rolul pozitiv al folosirii culorii în identificarea silabelor și cuvintelor. De asemenea, textele de tipar expuse pe tablă înlătură monotonia lecturii din abecedar.

Experiența acumulată mi-a arătat că este bine să se folosească creionul pînă cînd copilul ajunge să scrie cuvinte. Atunci se poate trece la folosirea pixului sau a stiloului pentru ca elevul să poată scrie fără greșeli si retușări.

La început, a arătat înv. Angela Ionuț de la Școala generală nr. 55, am privit cu neîncredere scrierea verticală simplificată, pentru că pe parcursul experimentului m-am izbit de multe situații pe care mi-ar fi fost probabil mai ușor să le înlătur dacă aș fi avut asistența unor specialiști.

Aș opta pentru scrierea cursivă simplificată. Din cei 34 de elevi din clasa mea, numai 6 scriu acum vertical. Cu toată intenția de a-și însuși această scriere, majoritatea scriu oblic — poate și din lipsa caietelor potrivite și a trecerii prea rapide la caietul de tip III.

În încheiere aș face cîteva propuneri pentru viitor. Mai întîi este necesar să existe o concordanță între caiete și manual. De asemenea cifrele din manualele de aritmetică să fie scrise și ele vertical, așa cum le pretindem și copiilor să le scrie.

Privitor la materialul didactic vă informez că la ora actuală există în școli material didactic foarte vechi, care nu poate fi folosit. Avem de pildă o planșă care reprezintă munca la țară și care probabil are o vechime de 30 de ani. Propunem să se aducă în școli material didactic nou, în concordanță cu dezvoltarea industriei și agriculturii noastre. De asemenea, am dori foarte mult, întrucît se generalizează cuprinderea în școli a copiilor de la vîrsta de 6 ani, ca îndrumările care se dau învățătorilor să ajungă în școli înainte de începerea cursurilor și tot în perioada premergătoare lui 15 septembrie să se organizeze consfǎtuiri cu toți învățătorii și profesorii care aplică scrierea verticală.

În practica mea de 15 ani la catedră, a spus înv. Alexandrina Bîrlan de la Școala generală nr. 85, niciodată n-am avut o clasă cu elevi care să învețe cu atîta ușurință scrierea și citirea. Îmi era foarte greu să obțin însușirea perfectă a scrierii pentru că elevii erau obligați să respecte liniatura caietelor. Acum lucrurile merg mult mai bine. Am folosit la clasa mea de la început stiloul, pornind de la ideea că, folosindu-l, elevul nu este obligat să apese, așa cum se întîmplă cu pixurile. Propun să se treacă de la început la scrierea cu stiloul.

Materialul didactic indicat pentru clasa I a fost mai mult decît folositor în însușirea scrierii și a citirii. Optez pentru alfabetarele bicolore, deoarece cu ele se obțin rezultate mai bune. Și creioanele bicolore sînt indicate căci îi ajută pe copii să scrie corect, să despartă așa cum trebuie cuvintele în silabe. În prezent, elevii mei din clasa a II-a scriu corect atît din punct de vedere ortografic, cît și caligrafic, astfel încît am posibilitatea să mă preocup mai mult de predarea noțiunilor de gramatică. Consider și eu că se cere să se asigure concordanța între liniatura din abecedar și cea din caiet.

Prof. Eleonora Fotescu de la inspectoratul școlar al municipiului București a arătat că un sondaj în rîndurile învățătorilor din sectorul III care au experimentat scrierea verticală simplificată a demonstrat că majoritatea cadrelor didactice apreciază pozitiv acest sistem de scriere. Din 80 învățători doar 3 au răspuns că nu doresc să folosească scrierea verticală. Referindu-se la problemele privind materialul didactic pentru clasele I-IV, tov. Fotescu a spus că învățătorii nu au avut pînă acum material didactic de predare la clasele I, cu toate că la această clasă învățămîntul trebuie să aibă un caracter foarte concret. Am făcut de multe ori parte — a arătat vorbitoarea — din comisia organizată de minister pentru selecționarea materialelor didactice prezentate la concursuri și am văzut cu părere de rău că materialele pentru cei mici erau trecute de o parte. Cred că nu este firesc ca materialul didactic să fie făcut de învățători. Alfabetarele din foi de hîrtie sau cartoane, de exemplu, sînt foarte neindicate. Este bine că s-a înțeles acum că fiecare învățător trebuie să aibă un alfabetar corect, lucrat din mase plastice.

Gramatica se predă în momentul de față foarte bine acolo unde învățătorul este bine documentat. Cu toate acestea cerem prea puțin la clasele I-II la gramatică, iar la clasele a IV-a copiii nu învață toate elementele necesare pentru a face analiza frazei. Sînt de părere că la clasele I copiii trebuie să recunoască cuvîntul care arată despre cine sau despre ce se vorbește în propoziție. Propun să se editeze o culegere de texte gramaticale, deoarece pînă acum învățătorului nu i s-a pus la dispoziție o astfel de culegere atît de necesară.

Părerea mea în legătură cu scrierea verticală, a spus înv. Ioana Micu, de la Liceul nr. 42, este că folosirea scrierii verticale simplificate ușurează mult munca elevilor. Aș propune ca atunci cînd se hotărăște efectuarea unui experiment să se dea întotdeauna școlilor material didactic necesar, ca și materiale metodice speciale. Eu folosesc la clasă un singur caiet, întrucît aceasta îi determină pe copii să fie permanent ordonați.

Problema scrierii ocupă un loc de seamă în preocupările pedagogice pe plan mondial și în țara noastră, a spus înv. Ana-Maria Ichim, cercetător științific la Institutul de științe pedagogice. După părerea mea simplificarea literelor, renunțarea la alternanța gros-subțire și la bucle este absolut necesară, dar se poate realiza și în scrierea oblică. De altfel, introducerea instrumentelor moderne de scris, pixul și stiloul, aduce de la sine folosirea firului continuu. În ceea ce privește formarea scrisului, personal cred că scrierea oblică este mai indicată decît cea verticală. Scrierea verticală are o singură posibilitate, aceea a pantei de 0° (90°), pe cînd cea oblică oferă nenumărate posibilități de înclinare și lasă școlarului libertatea de a-și alege panta care îi convine. Prin direcția rigidă a scrierii verticale scrisul are un caracter uniform și impersonal. Cît despre poziția corectă a corpului și a capului, aceasta se poate respecta atît într-o scriere, cît și în cealaltă.

Observațiile făcute în școli, ca și concluziile la care au ajuns unii cercetători de renume mondial, arată că mișcarea cursivă realizată în scrierea oblică este mai ușoară, mai economică din punct de vedere al efortului și cu randament mai mare în ceea ce privește viteza. Această mișcare cursivă ușoară, realizată cu destinderea musculară, nu se poate obține decît pe caietul înclinat. Înclinarea caietului este cerută și de particularitățile morfologice individuale și de vîrstă ale copiilor. Este adevărat că poziția dreaptă a caietului asigură o relație constantă între cel care scrie și spațiul grafic, fapt ce condiționează o mai mare constanță a formei și a volumului literelor. De asemenea, statisticile de analiză factorială a elementelor lizibilității atestă faptul că scrierea verticală păstrează o formă mai bună și mai constantă a literelor și a volumului. Poziția dreaptă a caietului îngreunează însă cursivitatea scrierii. De aceea, se constată o tendință spontană a școlarilor de a înclina caietul o dată cu trecerea în clasa a II-a. O dată cu înclinarea caietului se va înclina și axa de înscriere a literelor, direcția literelor deplasîndu-se de la verticală spre cea oblică spre dreapta. Măsurînd cu ajutorul raportoratul direcția axei literelor unor elevi din clasa a II-a am putut constata că din 4420 de litere, numai 18,30% se înscriu pe direcția O° (90°), celelalte avînd o înclinare oblică spre dreapta.

În scopul evaluării celor două tipuri de scriere din punct de vedere al lizibilității și vitezei, sectorul de didactică a învățămîntului elementar din Institutul de științe pedagogice a făcut cercetări la 16 clase a II-a (201 elevi la scrierea oblică și 221 elevi la cea verticală), după ce s-au asigurat condiții de muncă egale, lăsîndu-se de la verticală spre ea oblică sau verticală) [sic] spre a se vedea influența ei asupra scrierii. Analizînd fiecare factor care determină lizibilitatea (forma literelor, legăturile, paralelismul axelor, distanța între cuvinte și între volumul și alinierea lor) nu s-au constatat diferențe semnificative între cele două tipuri de scriere decît în ceea ce privește forma și volumul literelor, unde scrierea verticală a obținut un procentaj mai mare al performanțelor bune și foarte bune. Pe baza acestui studiu statistic, pe probe luate de la școlarii din cele două tipuri de scriere, s-a verificat ipoteza de lucru care arată că în condițiile unui sistem de predare corect, organizat prin cele două tipuri de scriere, se obțin rezultate asemănătoare în privința lizibilității. Convingerea noastră este că ceea ce determină calitatea scrierii sînt exercițiile pentru educația motricității, pentru maturizarea motrică, exercițiile pentru formarea deprinderilor tehnice și grafice, pentru formarea capacității de control și autocontrol al scrisului după criteriile lizibilității. O bună metodică a educării scrierii, un model permanent corect de scriere oferit școlarului de către învățător prin scrisul său personal asigură un scris lizibil, ordonat, curat, o așezare în pagină armonioasă.

Viteza este a doua calitate a unei scrieri bune. Statistica stabilită de noi arată că media generală a vitezei, la clasa a II-a, este la scrierea verticală de 48,98 litere pe minut, iar la cea oblică de 60,42 litere pe minut. Diferența este de 11,43 litere pe minut în favoarea scrierii oblice. În clasa I cu copii de șase ani această diferență este de 6,58 litere pe minut, iar la clasa I cu copii de șapte ani este de 8,68 litere pe minut. Cauzele care explică ritmul lent al scrierii verticale sînt întreruperile frecvente ale scrierii prin deplasarea succesivă a brațului în timpul mișcării cursive, lipsa elementului de legătură, direcția combinată a mișcării în timpul scrierii (literele se înscriu pe verticală, iar legăturile dintre ele sînt oblice).

Așadar, scrierea verticală, prin forma și volumul mai constant al literelor asigură o lizibilitate mai bună, dar printr-un sistem de predare bine elaborat și consecvent aplicat se poate obține și o scriere oblică lizibilă. În ceea ce privește viteza, scrierea oblică este vizibil superioară celei verticale. Se pune întrebarea cum va rezista scrierea verticală mai lentă la obligația de a accelera scrisul în clasele următoare clasei a IV-a, deoarece practica ne arată că scrisul se deteriorează mai ales în clasa a V-a, cînd școlarii sînt obligați să ia multe notițe. În momentul de față și scrierea oblică se deteriorează în clasa a V-a, tocmai fiindcă de-a lungul claselor I-IV nu a existat preocuparea de a educa și crește ritmul scrierii.

Scrierea oblică, după cum am arătat, oferă posibilități mai mari de perfectibilitate în direcția vitezei. Părerea mea este că pe baza unui sistem de exerciții viteza poate spori la această scriere în așa fel încît în clasele mai mici să nu se deterioreze.

Luînd cuvîntul în încheierea dezbaterilor conf. univ. Traian Pop, adjunct al ministrului învățămîntului, a adus mulțumiri celor care au condus și efectuat experimentul. Este necesar, a spus în continuare conf. univ. Traian Pop, ca experimentul să fie dus mai departe, pentru că într-o problemă atît de importantă și care privește pregătirea întregului tineret al patriei noastre practica va trebui să decidă care sistem de scriere este mai indicat. Vom apela și la Institutul de igienă pentru a avea și opinia specialiștilor săi.

Considerăm că ar fi bine să se extindă scrierea verticală simplificată la școlile din 7 sectoare ale Capitalei, un sector urmînd să lucreze sub directa îndrumare a Institutului de științe pedagogice. Socotim bună și propunerea de a se extinde experimentarea scrierii verticale într-un număr de 5-6 școli din celelalte județe, astfel încît în anul viitor să dispunem de mai multe păreri, de mai multe date care să ne dea posibilitatea să tragem o concluzie sau alta. Ceea ce se desprinde din discuțiile purtate în prezent este necesitatea simplificării scrierii, indiferent de sistemul care va fi adoptat. Vom veni mai larg în sprijinul școlilor și al învățătorilor cu materiale didactice adecvate, dînd la o parte tot ceea ce este vechi. Pentru viitorul an școlar vom reedita abecedarul actual, dar cu scrierea verticală, și vom pune la dispozitia școlilor caiete adecvate. O serie de materiale didactice vor ajuta predării indiferent de sistemul de scriere folosit. Urmărim în mod deosebit, a spus vorbitorul, îmbunătățirea manualelor la clasele I-IV, în special în ceea ce privește educația patriotică a elevilor. Este necesar să se ridice în întregime nivelul muncii la aceste clase, întrucît aici se pun bazele dezvoltării tineretului nostru.


Articol apărut în Gazeta Învățămîntului, 31 ianuarie 1969 [AD]

Ultima actualizare: