Culinaria: 1901—1947

Index · Secolele XVII—XVIII · Secolul XIX · 1901—1947 · 1947—1989 · 1989—prezent · Referință · Altele

Buna menajeră sau Carte de bucate

Buna menajeră sau Carte de bucate. Cea mai practică și mai bogată dintre tóte cărțile de bucate scrise până astăzi în limba română. 182 ilustrațiuni în text, 1111 rețete pentru diferite: supe, ciorbe, aspicuri, mîncări, fripturi, galantine, budinci, prăjituri, creme, gelatine, înghețate, compoturi, dulcețuri, conserve etc., lucrată de Ecaterina Dr. S. Comșa, Absolventă a Institutului „Damen–Stift” din Viena, Tip. și Leg. de cărți N. I. Macavei, Craiova, 1902. [vezi BRM]

Alte ediții

Ediția II-a, Atelierele Grafice SOCEC & Co., Societate Anonimă, București, [1913].

Ediția IV-a, 1925. Ediția V-a, 1927. Ediția VI-a, 1929. Ediția VII-a, 1932. Ediția IX-a, [an necunoscut].

Pe copertă: Ecaterina Dr. S. Comșa, Carte de bucate pentru buna menageră., Editura Socec & Co. S.A.R.

Foaia de titlu: Buna menajeră sau Carte de bucate. Cea mai practică și mai bogată din toate cărțile de bucate scrise până azi în limba română. 185 ilustrațiuni în text, 1255 rețete pentru diferite: supe, ciorbe, aspicuri, mâncări, fripturi, gelatine, budinci, prăjituri, creme, înghețate, compoturi, dulcețuri, conserve etc., lucrată, perfecționată și mărită de Ecaterina Dr. S. Comșa, Absolventă a Institutului „Dament—Stift” [sic] din Viena, Ediția XI-a, Editura SOCEC & Co. S.A.R., București. [An necunoscut.]

Note bio-bibliografice

Ecaterina Dr. S. Comșa (✝1928), căsătorită cu Dr. Sofron Comșa.

Dimineața, luni 1 iulie 1929:

D-l Dr. Sofron Comșa cu familia Th. Giulmain [sic] și familia D. Rusescu anunță prin aceasta că Sâmbătă 13 Iulie a c. va avea loc în Catedrala din Alba-Iulia, ora 10, parastasul de un an pentru pomenirea sufletului scumpei lor Ecaterina Dr. S. Comșa.

Ultima ediție în care prefața este scrisă din perspectiva autoarei este Ediția a VI-a din 1929, care este semnată olograf de cele două fiice ale sale, Maria S. Comșa și Angelia Rusescu, alături de soțul „Dr. Comșa”.

Dr. Sofron Comșa apare în BRM cu un volum produs la aceeași tipografie din Craiova:

BRM 13658. ~ Igiena în casa țeranului. Un dialog între medicul plășei și consilierii comunali prelucrat și întocmit pentru toți cari tind la înaintarea țăranului nostru, de Dr. Med. Sofron Comșa, Medic, al plășei Oltu de Jos-Balta, județul Romanați. Craiova (Tip. N. I. Macavei), 1900. (22 x 14,5). 94 p. 2 lei. (II 63483)

Un anume Șofron Comșa mai apare și în revista Familia din Oradea, nr. 33 din 18/08/1885, p. 395 [Wikimedia Commons], la rubrica Sciri personale:

Dl. Șofron Comșa, stipendiat al archidiecesei Sibiiu, a fost promovat de cătră universitatea din Graz la gradul de doctor în medicină.

George Ranetti, în Viața Românească nr. 11/1907, în cadrul rubricii Cronici vesele, [BCU Iași], relatează:

La secția a doua a Curței de Apel s’a infățisat un interesant proces de proprietate literară. D-na E. Comșa a intentat acțiune de daune d-nei Theodora Cazzavillan, proprietara ziarului „Universul”, fiindcă acel ziar a compilat aidoma, timp de opt luni, rețetele din cartea de bucate pe care numita doamnă a pus-o in vînzare în 1905. Tribunalul condamnase deja pe d-na Cazzavillan la 8,000 lei despăgubiri. D-na Comșa pretinde însă 20,000 de lei. Curtea de apel a amînat procesul.

Putem presupune astfel existența unei „prime” ediții apărute la București în 1905, distinctă de cea din Craiova, sau o eroare de culegere.

Foaia poporului, Nr. 5 din Duminică, 30 ianuarie (12 februarie) 1911, p. 8:

Cununie în Bucureşti. Dumineca trecută, s’a serbat în București cununia domnișoarei Mărioara Comșa, fiica d-lui Dr. Șofron Comșa, bine cunoscut pe Țara-Oltului și în Ardealul de meazăzi, cu dl. Teodor Guilmain, funcționar superior de bancă. Nun a fost domnul Filipescu, odraslă a uneia din cele mai vechi familii boierești române din Țară, nună doamna Duca. La masa bogată, dată de nun în palatul său de la Șosea, a participat o societate aleasă. Dintre cunoscuții noștri amintim pe vrednicii frați Mircea, originari din Oața, cu doamnele.

Küche und Haushalt

Christine Schuster, Küche und Haushalt [Bucătărie și gospodărie], Verlag von H. Zeidner, Kronstadt [Brașov], 1905.

Alte ediții

Christine Schuster, Küche und Haushalt [Bucătărie și gospodărie], Verlag von H. Zeidner, Kronstadt, 1925.

Ediții moderne

Christine Schuster, Küche und Haushalt [Bucătărie și gospodărie], Schiller Verlag, Hermannstadt/Bonn, 2016.

Kolozsvári szakácskönyv

Erdélyi Konyha. Kolozsvári szakácskönyv. Hasznos útmutató a középosztály számára a háztartás minden ágában., Lepage Lajos Könyvkereskedése Kolozsvárt, 1906.

Ediții moderne

Erdélyi Konyha — Kolozsvári szakácskönyv, Alinea Kiadó, Budapesta, 2017, ISBN 9786155669200. (alinea.hu)

Kolozsvári szakácskönyv: hasznos útmutató a középosztály számára a háztartás minden ágában., Kriterion Könyvkiadó, Cluj–Napoca, 2019, ISBN 9789732611531. Retipărire neschimbată a unei ediții din 2016.

Din ale bucătăriei țăranului

Ana Florea, Din ale bucătăriei țăranului, Cluj, 1907.

Note biografice

Ana Victor Lazăr, născută Florea (1875 — 2 nov. 1937), căsătorită cu Victor Lazăr (1869–1935). [Mircea Oprișiu în Tribuna, 15 aprilie 2005, p. 22, via Arcanum Digitheca]

# Industria casnică la români

Tudor Pamfile, Industria casnică la români. Trecutul și starea ei de astăzi. Contribuțiuni de artă și tehnică populară., Tipografia Cooperativa, București, 1910.

Descarcă de la Biblioteca Digitală a Bucureștilor.

# Masa ieftină

Zotti Hodoș, Masa ieftină. Gătirea mâncărilor de dulce și de post. Rețete de bucate simple și bune., Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1914.

Studiază la BCU Cluj [cod 146671], citește ediția llll.

Din bucătăria țăranului român

Mihai Lupescu, Din bucătăria țăranului român, 1916. Manuscris BAR Ms. 4813.

Ediții moderne

Mihai Lupescu, Radu Anton Roman (prefață), Maria Rafailă (studiu introductiv și bibliografie), Antoaneta Olteanu (postfață), Din bucătăria țăranului român, Editura Paideia, București, 2000. ISBN 9738064414.

Economia casnică

Ediția I-a, Inst. de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1912.

Ediția II, Atelierele Grafice SOCEC & Co., Societate anonimă, București, 1913.

Manualul practic de cofetărie

Emil Frédéric, Manual practic de cofetărie pentru cofetari și particulari, Editura Librăriei și Tipografiei H. Steinberg, str. Lipscani no. 94, București, 1920. [Anul apare pe cotor.]

Emil Frédéric, Manual practic de cofetărie pentru cofetari și particulari, „Cultura Românească”, Institut de Editură, Arte Grafice și Confecțiuni de hârtie, str. Pitagora no. 16–18, București, 1928. [Anul apare pe cotor.]

Note bio-bibliografice

O reclamă pe ultima pagină a cărții de bucate a Gabriellei Tăzlăuanu se referă la cartea lui Emil Frédéric, probabil ediția din 1928.

Emil Frédéric a murit pe 10 feb. 1923 la vîrsta de 68 de ani și a fost înmormîntat la cimitirul catolic Bellu din București [AD].

Cei ce rămâneau în oraș, așteptau să treacă arșița zilei și pe seara recurgeau la răcoarea unei grădini, sau pe trotuarul unei cofetării renuite pentru înghețată, așa cum era cofetăria Giovani de sub hotel Metropol din fața palatului regal, prima cofetărie care a introdus la noi înghețată napolitană, sau pe trotuarul cafetăriilor Capșa, Fialcowski, Emil Frederic, sau Tănăsescu, fiecare din ele renumite într’o specialitate aparte: Capșa pentru patiserie, Fialcowski, vestita cofetărie politică, pentru caramele, Emil Frederic pentru prăjituri, iar Tănăsescu pentru așa numitele „crême fouéttée” adică zmântână biciuită (frișcă) cărora însă una lume le zicea „crême fauté” ceva așa sinonim cu zmântână greșită, dar ori cum ar fi fost și li s’ar fi zis, băieții de școală se băteau pe ele fiindcă erau de trei ori mai voluminoase decât prăjitura obișnuită și costa mai scump… 15 parale!

Victor Bilciurescu, București și bucureșteni de ieri și de azi, Editura „Universul”, București, 1945 [Digibuc].

Carte de bucătărie vegetariană

Ediții

Eduard Baltzer, Toma Simionescu (trad.), Carte de bucătărie vegetariană, a 3-a ediție în română, Editura lui Toma Simionescu, Noua Tip. Profesională, București, 1912.

Eduard Baltzer, Toma Simionescu (trad.), Bucătăria vegetariană, a 5-a ediție în română, Tipografiile Române Unite, București, după 1925.

Arta și știința în bucătărie

Dr. Aurelia Sachelarie, Henrieta Sachelarie, Arta și știința în bucătărie, Institutul de Arte Grafice „Luceafărul”, București, 1921.

Note biografice

Aurelia Sachelarie și Henrieta Sachelarie sunt fiicele lui Alexandru Sachelarie (✝1942), fost Secretar General și Director General la Ministerul de Interne, și ale Mariei Sachelarie. Vezi și Historia.ro.

Cea mai nouă carte de bucate

BRM: 10595 • Cea mai nouă carte de bucate, cu peste 600 de rețete alese potrivite pentru toate clasele, întocmite după autori români și străini de A. St., București, Edit. Librăriei H. Steinberg, 1915. (21 x 14). 256 p. cu il. 2 lei. (II 42308)

Alte ediții

A. St., Cea mai nouă carte de bucate cu peste 600 de rețete alese potrivite pentru toate clasele întocmite după autori români și străini., Editura Librăriei H. Steinberg, 1921.

A. Stânceanu, Sirin (coperta), Cea mai nouă carte de bucate întocmită după autori români și străini, „Cultura Românească”, S.A.R. Institut de Editură, Arte Grafice și Confecțiuni de Hârtie, București, [fără an].

Note bio-bibliografice

Apare o reclamă la această carte de bucate în Adevĕrul, luni 5 septembrie 1914 [AD], deci probabil prima ediție e din 1914 sau mai devreme.

A. St. sunt inițialele lui Adolphe Steinberg, care mai târziu se semnează Alexandru Stănceanu sau Stânceanu. Vezi, de exemplu, Adevăratul cod al manierelor elegante, apărut de-a lungul timpului sub ambele nume. Ipoteza este explorată și de Alexandru Graur în articolul Cine e Stănceanu? apărut în România Literară, Anul 2, nr. 40-52, octombrie-decembrie 1969 [AD].

Editura „Cultura Românească” este fosta editură H. Steinberg & Fiul, care s-a transformat în Societate Anonimă Română, fapt dat publicității în Curentul, miercuri 5 iunie, 1929 [AD]. Cu toate acestea, apar cărți sub acest nou nume și mai devreme, spre exemplu Fr. Nansen, Spre Pol (1926). Un succint istoric al editurii îl aflăm în articolul Moartea editorului H. Steinberg din Dimineața, sâmbătă 9 mai 1936 [AD].

Szakácskönyve

Biri Néni Szakácskönyve [Cartea de bucate a mătușii Biri], a Brassói Lapok Könyvvosztályának Kiadása, Brașov, 1923.

Prin cămin spre civilizație

Prin cămin spre civilizație

Maria Colonel Dobrescu, Prin cămin spre civilizație, Imprimeria Fundației Culturale „Principele Carol”, București, 1924.

# Carte de bucate veselă

Henriette Krupenski—Sturdza*, Carte de bucate veselă! Scrisă de o „bunică”, Editura «Cartea Românească» S.A., București, [1926†].

[* Introducerea este semnată Henrieta Krupenski—Sturdza; † Anul dedus din nota de tipar 16.800-926.]

Note bio-bibliografice

Henriette Krupenski—Sturdza (5 apr. 1863), autoare și traducătoare, fiica lui Ernest Sturdza (1836–1896) și al Elizei Sturdza (născută Rosetti, ?–1870). În 1927, se semna Henriette Krupensky-Sturdza în prefața traducerii sale a volumului Pollyanna sau Secretul mulțumirii de Eleonora Porter. Memoriile sale au rămas în stadiul de manuscris. [Mihai Sorin Rădulescu, O scrisoare de la Sadoveanu (arhivat), România Literară, nr. 8/2006]

Rețete culinare (Czelnai)

Czelnai Eszter, Konyhaművészeti receptek [Rețete culinare], [Sibiu, 1926, conform OSZK). [Központi Antikvárium]

# Bucătăria gospodinelor dela sate

Ana Victor Lazăr, Bucătăria gospodinelor dela sate. Sfaturi și rețete de mâncări., Editura Asociațiunii „Astra”, Sibiu, 1928. Biblioteca poporală a Asociațiunii „Astra”, anul al 18-lea, nr. 161, 1928 (9).

Descarcă de la BCU Cluj.

Alte ediții

Ana Victor Lazăr, Bucătăria gospodinelor dela sate. Sfaturi și rețete de mâncări., Ediția II-a revăzută, Editura Asoc. „Astra”, Sibiu, 1932. Biblioteca poporală a Asociațiunii „Astra”, anul al 22-lea, 1932, Nr. 191.

Descarcă de la BCU Cluj.

Conform lui Mircea Oprișiu în Tribuna, 15 aprilie 2005, p. 22 [Arcanum Digitheca], există și o a treia ediție (postumă) din 1943.

Bucătăria vegetariană

Bucătăria vegetariană. Prima carte, apărută până azi, în limba română. Lucrată și compusă de D-na Ecaterina Dr. S. Comșa, Absolventa institutului „Damen–Stift” din Viena, cu concursul fiicelor sale: D–na Marioara T. Guilmain și D–na Angela Rusescu, Ediția I-a, Editura Librăriei SOCEC & Co. Societate Anonimă, București, 1928.

Călăuza bucătăriei franceze

Em. Guichard, C. Waygart, Călăuza bucătăriei franceze, Tipografia „Cultura Poporului”, București, 1928.

Carte specială pentru Cofetărie și Bufet rece

Czelnai Eszter, Cukrászat és hideg büffé, Arad, 1929. [Régikönyvek]

Alte ediții

Czelnai Eszter, Cukrászat és hideg büffé, II. Kiadás, Ed. Minerva, Cluj-Kolozsvár, 1930. [Régikönyvek]

Estera Czelnai, Carte specială pentru Cofetărie și Bufet rece, Tipografia „Moderna”, București, 1936. [Anticariat Unu]

Tratat de cultura legumelor

Nicolae Iacobi, Zamfir Moraru, Tratat de cultura legumelor, Institutul de Arte Grafice „Bucovina” I. E. Torouțiu, București, 1929.

Taina vieții lungi, bucătăria fără foc

Lazăr Popoviciu, Taina vieții lungi, bucătăria fără foc, Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, [1930].

Note biografice

Lazăr Popoviciu este protopop de Arad și directorul de aproape un sfert de veac al tipografiei diecezane din Arad [Dreptatea, 10 mai 1930, via AD].

Carte de bucate (Tăzlăuanu)

Gabrielle Tăzlăuanu, Sirin (coperta), Carte de bucate foarte necesară unei bune gospodine, Editura „Cultura Românească” S.A.R., București, [1930].

Reclamă în revista Realitatea ilustrată Anul IV, nr. 162 din 6 martie 1930, pag. 24

Note biografice

Căsătorită cu Dimitrie G. Tăzlăuanu (✝1930), președinte onorific la Înalta Curte de Casație.

# Noua bucătărie vegetariană

Laura Nădejde, Noua bucătărie vegetariană. Cu 700 rețete și formule., Editura Alcalay & Co., București, [fără an]. [Pe copertă, G. Crotta și E. Marvan.]

Note bio-bibliografice

Iosif Nădejde și soția sa, fotografie reprodusă în Costin Nădejde, Maria Nădejde, Iosif Nădejde–Armașu, Editura Politică, București, 1974.

Laura Nădejde (1885—1949), n. Rosenfeld*, jurnalistă, autoare și traducătoare. În 1905 se căsătorește cu Iosif Nădejde (1879–1930), cu care are doi copii, Irina și Costin.

* A.C. folosește grafia Rozenfeld pentru numele de familie al Laurei și al mamei sale, Berta. [Text inedit.]

La începutul anului 1949 este publicat un necrolog:

A încetat din viață, după o lungă și grea suferință, ziarista Laura Rozan-Nădejde, mama d-nei Irina Nădejde-Cazaban, președinta Sindicatului artiștilor dramatici și a inginerului Costin Nădejde. După o lungă activitate de traducătoare, defuncta a făcut parte, între cele două războaie, din secretariatul de redacție al ziarului „Dimineața”. După războiu a fost redactoare la „Graiul Nou”. Incinerarea are loc astăzi la orele 4.

Adevĕrul, anul 63, nr. 17335, luni 3 ianuarie 1949 [AD].

Traduceri:

Presupunem că tot Laura Nădejde, în spatele inițialelor L.N., pregătește ediția din 1914 a cărții de bucate a Ecaterinei Steriad, și posibil pe cea din 1907.

Îmi reușesc toate (E. Thomas)

E. Thomas, Îmi reușesc toate conservele de legume și fructe, Editura Socec & Co. S.A.R., București, 1931.

E. Thomas, Îmi reușesc toate murăturile, salatele și aperitivele conservate, Editura Socec & Co. S.A.R., București, 1931.

E. Thomas, Îmi reușesc toate afumăturile, Editura Socec & Co. S.A.R., București.

Carte de bucate dietetică

Două reclame la cărți ale lui Czelnai Eszter în Keleti Ujság, 22 august 1931.

Czelnai Eszter, Dietás szakácskönyv, Tip. Lovrov & Co., Arad, [1931 sau 1932]. [Régikönyvek]

[1932 este anul trecut pe copertă, însă Országos Széchényi Könyvtár plasează cartea în anul 1931 în ciuda acestui fapt.]

# Dictatura gastronomică

Constatin Bacalbașa (ed., prefață), 1001 feluri de mâncări. Carte de bucătărie pentru familii și restaurante. Bucătărie de lux, bucătărie de regim., Editura ziarului „Universul”, București, [1931*].

[* Dedus din reclamele vremii, nu am găsit nicio imagine cu cartea.]

Conform reclamei din ziarul Universul, Anul XLIX, nr. 228 din 26 August 1931, 1001 feluri de mâncări este o re-editare a volumului Regina bucătăriei, apărut pentru prima oară în 1888. În alt număr — Anul XLIX, nr. 97 din 11 Aprilie 1931 — aflăm mai multe detalii despre contribuitorii la volum.

Alte ediții

Din ziarul Universul, Anul al 51-lea, Nr. 230 de vineri 24 August 1934, aflăm despre planurile unei noi ediții.

Constantin Bacalbașa (ed., prefață), Dictatura gastronomică, 1501 feluri de mâncări, Tipografia ziarului „Universul”, București, 1935.

Ediții moderne

Constantin Bacalbașa, Simona Lazăr (ed.), Dictatura gastronomică, 1501 feluri de mâncare, Editura Cartex, București, 2009. ISBN 9786068023069.

Constantin Bacalbașa, Dan-Silviu Boerescu (ed.), Dictatura gastronomică, 1501 de feluri de mâncări din 1935, Lifestyle Classic, Editura Trei, București, 2009.

Constantin Bacalbașa, Simona Lazăr (ed.), Rețete interbelice, Editura GastroArt, București, 2019. #

Meniuri

Simona Racoviță, Meniuri… pentru întreg anul cu rețetele necesare. Rețete românești și străine., Tiparul Institutului de Arte Grafice „Dacia Traiană”, Sibiu, 1934.

Alte ediții

Simona Racoviță, Meniuri… pentru întreg anul cu rețetele necesare. Rețete românești și străine. Ediție complet refăcută și mult îmbogățită., Tip. „Cartea Românească din Cluj”, Sibiu, 1938.

Vezi: Anticariat Unu (arhivat), Galeria Sigma (arhivat).

Carte de bucate „Florica”

Augusta Sarariu, profesoară, Carte de bucate „Florica”, Tipărit la Tipografia Adolf Sonnenfeld S.A., Oradea, 1934.

Pe copertă: Mâncăruri vechi și noi preparate în bucătărie nouă.

Centenar valid prin alimentație rațională

Cleopatra Agarici, Centenar valid prin alimentație rațională, Ediția I, Imprimeria Regiei Autonome C.F.R., București, 1934.

Alte ediții

Cleopatra Agarici, Dr. Obregia (prefață), Centenar valid prin alimentație rațională, Ediția II, Imprimeria Regiei Autonome C.F.R., București, 1934.

Note bio-bibliografice

D-ra Cleopatra Agarici autoarea interesantului volum „Centenar valid prin alimentație rațională”, în Realitatea ilustrată, nr. 397 din 2 sept. 1934 [AD].

Frații gemeni Grigorie și Cleopatra Agarici s-au născut pe 25 ian. 1876 la Iași [Arhivele Naționale]. Tatăl era maiorul Ștefan Agarici, în vârstă de 46 ani, va ajunge la rangul de general. Fratele său, Ioan C. Agarici, a fost primar al orașului Roman [ref]. Soția Alexandrina 36 ani.

Surorile Cleopatrei au fost Artemisa (n. 1873, ref) și Linica. Cleopatra a absolvit cursuri de drept și de pian la Iași și la Paris [AD].

PIERDUT act loc veci în cimitirul Progresul, fig. 15, locul 39—2/3, numele Cleopatra Agarici. îl declar nul.

România Liberă, nr. 9174 din 24 aprilie 1974 [AD].

Bucătărie românească

Lucreția Dr. Opreanu, Bucătărie românească, Tip. „Ardealul”, Cluj, 1935.

Ediția a III-a, Cluj, 1938. Ediția a IV-a, Sibiu, 1942. Ediția a V-a, Timișoara, 1944.

Lucreția Oprean, Bucătărie românească, Editura Tehnică, București, 1972.

Bufet rece și cofetărie

Lucreția Dr. Opreanu, Bufet rece și cofetărie, Editura autoarei, Tipografia „Nouă”, Cluj, 1936.

Lucreția Opreanu, Bufet rece, Ediția a II-a, Timișoara, 1943.

Bucătărie dietetică și vegetariană

Lucreția Dr. Opreanu, Bucătărie dietetică și vegetariană, Tipografia Astra S.A., Cluj, 1936.

Alte ediții

Lucreția Dr. Opreanu, Bucătărie dietetică și vegetariană, Ediția II-a, Editura Autoarei, Cluj, 1938.

Culegere de rețete româno-americane

Elisabeta-Lorine, Carte de bucate. Culegere de rețete româno-americane, Editura „Cartea Românească”, București, [1935].

Date bio-bibliografice

Două reclame la Culegerea de rețete româno-americane în Universul, noiembrie 1935.

Reclamele la această carte au apărut în presă în noiembrie 1935.

Prefața este semnată Autoarele dar este scrisă la singular. Nu știm dacă au existat cu adevărat aceste două gospodine — una româncă și alta americancă, sau dacă Elisabeta și Lorine erau numele lor adevărate. Poate fi vorba, ca în cazul Sandei Marin (a cărei carte a apărut la puțin timp după aceasta), de un pseudonimul unui autor singular sau colectiv.

Deși continuă să figureze în cataloagele editurii Cartea Românească pentru anii 1936, 1937 și 1938 (singurii ani pe care îi am la dispoziție), ea este în curând eclipsată de tomurile masive ale Sandei Marin și ale Mariei General Dobrescu.

Bucătăria gospodinei române

Elena Constantinescu, Bucătăria gospodinei române, Institut de arte grafice A. Grozea, București, 1935.

Elena Constantinescu, Bucătăria gospodinei române, Institut de arte grafice A. Grozea, București, 1936.

Elena Constantinescu, Bucătăria gospodinei române, Tip. „Tirajul”, București, 1937.

Carte de bucate (Sanda Marin)

Sanda Marin a fost pseudonimul Ceciliei Maria Zapan (1900–1961, născută Simionescu). Vezi Digi24 (arhivat).

Edițiile „Cartea Românească”

Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Editura „Cartea Românească”, București, 1936.

Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a II-a revăzută și adăugată, Editura „Cartea Românească”, București, 1936.

Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a III-a revăzută și adăugată (Mâncări pentru diabetici), Editura „Cartea Românească”, București, 1937.

Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a IV-a revăzută și mult adăugată, Editura „Cartea Românească”, București, 1939.

[Ilustrația de pe copertă de Aurel Bordenache, reprezentând-o pe nepoata autoarei, „Merișor” — conform reportaj Digi24.]

Edițiile Editura Tehnică

Sanda Marin, Mircea Petrescu (introducere), Carte de bucate, Editura Tehnică, București, 1954.

Ediții moderne

Sanda Marin, Carte de bucate, Editura Humanitas, București, 2009.

Bucătăria practică

Ing. Alex. N. Pascu, Bucătăria practică, Depozitul: Ing. Alex. N. Pascu, București, 1936.

Bucătăria modernă și Arta Culinară

Maria General Dobrescu, Bucătăria modernă, Editura Librăriei SOCEC & Co., S.A., București, [1936].

Cartea a cunoscut și o a doua ediție, identificată ca atare pe foaia de titlu, mai degrabă o retipărire cu conținut neschimbat, la prima vedere.

Maria General Dobrescu, Dulciuri, Editura Librăriei SOCEC & Co., S. A., București, 1936.

Anul este evidențiat doar în volumul al doilea, Dulciuri. Autoarea justifică împărțirea lucrării în două volume din rațiuni tehnice (un singur volum ar fi fost impractic), deci putem presupune că cele două părți au fost publicate relativ concomitent.

Pe spatele fiecărei cărți apar alte titluri ale aceleiași autoare:

Note biografice

Portret al Mariei General Dobrescu (1885–1939) din Universul, anul al 57-lea, nr. 33, duminică 4 februarie 1940, în cadrul anunțului parastasului de un an de la moartea sa.

Maria General Dobrescu s-a născut la 3 oct. 1885 în comuna Brazi, județul Prahova. A absolvit școala superioară normală din Friburg, Elveția și școala normală de gospodărie din Lacken, Belgia. Inspectoare a învățământului gospodăresc începând cu 1923. A fondat și redactat timp de 6 ani revista „Farul căminului”. A decedat la 2 feb. 1939 în București, lăsând-i în urmă pe soțul Gen. Grigore Dobrescu și pe fiica adoptivă Victoria Antigona (căsătorită cu ing. Victor Arteni).

[Vezi: Înmormântarea Mariei general Dobrescu în Curentul, Anul XII, no. 3957, marți 7 februarie 1939.]

Ce mâncăm azi?

B. Madeleine, Ce mâncăm azi?, Editura „Naționala-Ciornei” S.A., București, 1936.

Alte titluri planficate în colecția Gospodina.

Note biografice

[Trebuie confirmat] Madeleine Brebu (n. Mina Braunstein), d. 1979.

Les bons plats Roumains / Savoury Rumanian dishes

[Léon Thévenin], [Lena Constante (ilustrații)], Les bons plats Roumains, Imprimerie „Luceafărul” S.A., Bucarest, 1937.

Lena Constante (ilustrații), Savoury Rumanian dishes and choice wines, „Luceafărul” Company, Bucharest, 1939.

Bucătăria într’o oră

B. Madeleine, Bucătăria într’o oră, Atelierele Grafice Socec & Co. S.A., București, 1937.

Bucătăria în timp de război

Madeleine Brebu, Bucătăria în timp de război. Arta de a găti substanțial, gustos, variat, economic, cu mijloace reduse, Editura „Cuget Românesc”, București.

Mâncări de post (100 rețete)

Maria Pârvulescu, Mâncări de post (100 rețete), Tipografia „Decebal”, Deva, 1938.

Sandwichuri și pesmeți sărați

Czelnai Eszter, Szendvicsek és sós teasütemények [Sandwichuri și fursecuri sărate], Brașov, [1938, conform OSZK]. [Régikönyvek]

Czelnai Eszter, Sandvichs und Gesalzenes Teegebäck, Buchdruckerei Égető, Brașov.

Legume: specialități ale bucătăriei franceze și orientale

Czelnai Eszter, Főzelékek: A francia és keleti konyha különlegességei, Brașov. [Lónyay Antikvárium]

Czelnai Eszter, Gemüse: Besonderheiten der französischen und orientalischen Küche, Brașov, [1938, conform OSZK]. [Központi Antikvárium]

# Carte de bucate (Sevastos)

M. Sevastos, cu concursul doamnei doctor Vera Sevastos, rețete revizuite de I. Catoianachi, chef de cuisine, Carte de bucate. Bucătăria românească, franceză, rusă, greacă, turcă, ungară, poloneză și germană. Mâncări de carne, pasăre, pește, vegetariene și de regim — ca și aluaturi, dulciuri, conserve, etc., Editura „Cugetarea” P.C. Georgescu—Delafras, București, [1939*]. Vignete de Mina Byck Wepper. Coperta de Tache Soroceanu. [Conține bibliografie.]

Exemplar cu dedicația:

D-lui prof. I.C. Teodorescu — cu recunoștință pentru colaborare. M. Sevastos, 21/XII 939.

[*Dedus din nota de tipar 844-5-939 și din dedicație.]

Alte ediții

M. Sevastos, Carte de bucate. Bucătăria românească, franceză, rusă, greacă, italiană, turcă, ungară, poloneză și germană, colaborator tehnic I. Catoianachi, specialist în arta culinară, Ediția II-a, Cugetarea Georgescu—Delafras, București, [1944*].

[* Anul publicării apare pe ultima pagină.]

Manualul ospătarilor

Virgil Molin (prefață*), Manualul ospătarilor. Arta de a servi, Editura Uniunea Camerelor de Muncă, București, 1939. Biblioteca de tehnică și artă meșteșugărească, nr. 3.

[* în calitate de președinte al Uniunii Camerelor de Muncă și deputat.]

Bucătăria rațională, rețete de mâncări

Elisabeta Ciortan, Xenia Nicolau, Bucătăria rațională, rețete de mâncări, Volumul IV, Ediția a II-a, Tipografia „Universul”, București, 1943.

Note biografice

Elisabeta Ciortan (✝1978), directoarea Școlii de menaj „Elisabeta Eraclide”; Xenia Nicolau, profesoară.

Colecția „Cunoștințe folositoare”

Sanda Marin, 101 feluri de mâncări din ouă, Editura „Cartea Românească”, București, [1942]. Seria B 64.

Sanda Marin, Mâncări din porumb, Editura „Cartea Românească”, București, [1943]. Seria B 71.

[Anul dedus din nota de tipar 52962-943]

Altele

Cum putem trăi sănătos și ieftin?

V. Florescu, Cum putem trăi sănătos și ieftin?, [Ed. II, București, 1942]. [Conține bibliografie.]

Note bio-bibliografice

Pe ultima pagină apare nota:

Reaprobat de Serviciul Central al Cenzurii, București, Ed. II, Edit. și Tip. „Cuvântul Evangheliei”, Str. Mitrop. Ghen. Petrescu, 116. Reg. Com. 353/1932 — Com. 96/XI. 1942 — 2000 ex.

„Cuvântul Evangheliei” este editura Uniunii comunităților evanghelice ale adventiștilor de ziua șaptea din România. Uniunea publică și „Sfetnicul Vieții”, o revistă de medicină populară și păstrarea sănătății [Lorin Popescu, Adventiștii de ziua șaptea, în Curentul, 5 iunie 1935, via ADT].

Carte de bucate (Petrini)

Alte ediții

A. Petrini, Carte de bucate cuprinzând și bucătăria vegetariană, Ediția a II-a, Editura Librăriei Ig. Hertz, București, [1926].

A. Petrini, Carte de bucate, Ediția a III-a, Editura Ig. Hertz, București, [1928].

A. Petrini, Carte de bucate, Ediția a IV-a, Editura Ig. Hertz, București.

Cea mai perfectă carte de bucate

Zoe Chirițescu, Cea mai perfectă carte de bucate, Editura Țicu I. Eșanu, București.

Date biografice

Zoe Chirițescu a fost fiica Mariei I. Chirițescu. A avut frații și surorile: Chiriachița, Aristia, Mihail, Niculae și Theodor.

Conservarea legumelor și fructelor

Conservarea legumelor și fructelor, prelucrare de Tanti Felicia, Editura „Bucur Ciobanul” S.A., București, 1942. Colecția Enciclopedia Practică. [Anul apare pe coperta IV.]

Pregătirea conservelor

Lucreția Opreanu, Pregătirea conservelor, Timișoara, 1943.

Mica bucătărie a sătencei

Lucreția Opreanu, Mica bucătărie a sătencei, Timișoara, 1943.

Alte titluri

Cărți deocamdată neidentificate.

BRM: 10596. • Carte de bucate pentru popor. Din autorizarea Reuniunei fem. române din Arad. Cu un Călindar pe anul 1916 și pe 1917. Arad (Tip. Concordia Soc. pe acții), 1916. 32 p., 16 f. calendar. (Exemplar existent în Biblioteca jud. din Brașov)

Ecaterina Albulescu, Gică Artinian, Manual de bucătărie. (Vezi Anticariat Unu)

Czelnai Eszter, Diététikus konyha. Húsnélküli és könnyű húsételek készítési módja., Sibiu. [Régikönyvek]

BRM: RODICA, pseud. 60542. ~ Culina, [de] Rodica [pe cotor: Carte de bucate] II-a mie. Bucureşti (Tip. Profesională Dimitrie C. Ionescu), 1913. (21,5 x 14). VII, 208 p. 3 lei. (II 31492)

Carte de bucate de la Editura Librăriei Socec & Co., propusă ca fiind din 1927.

BRM: 9032. • Buna Menajeră. Carte de Bucate conținând Sfaturi pentru menajeră și diferite recete de bucătărie. Lucrată și aranjiată de D-șoara S. N. T.-Severin (Tip. și Leg. de Cărții I. Cuțui), 1909. (17 x 10,5). 62 p. 1 leu. (I 14726)