Culinaria: 1901—1947

Introducere · Secolele XVII—XVIII · Secolul XIX · 1901—1947 · 1947—1989 · 1989—prezent · Referință · Altele

Notă: Această bibliografie este în lucru, iar organizarea ei nu este finalizată. Pentru a cita Culinaria: o bibliografie a bucătăriei românești, folosiți URL-ul permanent https://llll.ro/culinaria/.

# Buna menajeră sau Carte de bucate

Buna menajeră sau Carte de bucate. Cea mai practică și mai bogată dintre tóte cărțile de bucate scrise până astăzi în limba română. 182 ilustrațiuni în text, 1111 rețete pentru diferite: supe, ciorbe, aspicuri, mîncări, fripturi, galantine, budinci, prăjituri, creme, gelatine, înghețate, compoturi, dulcețuri, conserve etc., lucrată de Ecaterina Dr. S. Comșa, Absolventă a Institutului „Damen–Stift” din Viena, Tip. și Leg. de cărți N. I. Macavei, Craiova, 1902. [vezi BRM]

Citește pe llll. Un exemplar fizic existăla Biblioteca Academiei Române la cota BAR II 117327.

Alte ediții

Ediția II-a, Atelierele Grafice SOCEC & Co., Societate Anonimă, București, [1913].

Ediția IV-a, 1925. Ediția V-a, 1927. Ediția VI-a, 1929. Ediția VII-a, 1932. Ediția IX-a, [an necunoscut].

Pe copertă: Ecaterina Dr. S. Comșa, Carte de bucate pentru buna menageră., Editura Socec & Co. S.A.R.

Foaia de titlu: Buna menajeră sau Carte de bucate. Cea mai practică și mai bogată din toate cărțile de bucate scrise până azi în limba română. 185 ilustrațiuni în text, 1255 rețete pentru diferite: supe, ciorbe, aspicuri, mâncări, fripturi, gelatine, budinci, prăjituri, creme, înghețate, compoturi, dulcețuri, conserve etc., lucrată, perfecționată și mărită de Ecaterina Dr. S. Comșa, Absolventă a Institutului „Dament—Stift” [sic] din Viena, Ediția XI-a, Editura SOCEC & Co. S.A.R., București. [An necunoscut.]

Note bio-bibliografice

Ecaterina Dr. S. Comșa (m. 1928), căsătorită cu Dr. Sofron Comșa.

Dimineața, luni 1 iulie 1929:

D-l Dr. Sofron Comșa cu familia Th. Giulmain [sic] și familia D. Rusescu anunță prin aceasta că Sâmbătă 13 Iulie a c. va avea loc în Catedrala din Alba-Iulia, ora 10, parastasul de un an pentru pomenirea sufletului scumpei lor Ecaterina Dr. S. Comșa.

Ultima ediție în care prefața este scrisă din perspectiva autoarei este Ediția a VI-a din 1929, care este semnată olograf de cele două fiice ale sale, Maria S. Comșa și Angelia Rusescu, alături de soțul „Dr. Comșa”.

Dr. Sofron Comșa apare în BRM cu un volum produs la aceeași tipografie din Craiova:

BRM 13658. ~ Igiena în casa țeranului. Un dialog între medicul plășei și consilierii comunali prelucrat și întocmit pentru toți cari tind la înaintarea țăranului nostru, de Dr. Med. Sofron Comșa, Medic, al plășei Oltu de Jos-Balta, județul Romanați. Craiova (Tip. N. I. Macavei), 1900. (22 x 14,5). 94 p. 2 lei. (II 63483)

Un anume Șofron Comșa mai apare și în revista Familia din Oradea, nr. 33 din 18/08/1885, p. 395 [Wikimedia Commons], la rubrica Sciri personale:

Dl. Șofron Comșa, stipendiat al archidiecesei Sibiiu, a fost promovat de cătră universitatea din Graz la gradul de doctor în medicină.

George Ranetti, în Viața Românească nr. 11/1907, în cadrul rubricii Cronici vesele, [BCU Iași], relatează:

La secția a doua a Curței de Apel s’a infățisat un interesant proces de proprietate literară. D-na E. Comșa a intentat acțiune de daune d-nei Theodora Cazzavillan, proprietara ziarului „Universul”, fiindcă acel ziar a compilat aidoma, timp de opt luni, rețetele din cartea de bucate pe care numita doamnă a pus-o in vînzare în 1905. Tribunalul condamnase deja pe d-na Cazzavillan la 8,000 lei despăgubiri. D-na Comșa pretinde însă 20,000 de lei. Curtea de apel a amînat procesul.

Putem presupune astfel existența unei „prime” ediții apărute la București în 1905, distinctă de cea din Craiova, sau o eroare de culegere. Vezi și Dimineața, apr. 1907, Dimineața, oct. 1907, Viitorul, nov. 1908.

Foaia poporului, Nr. 5 din Duminică, 30 ianuarie (12 februarie) 1911, p. 8:

Cununie în București. Dumineca trecută, s’a serbat în București cununia domnișoarei Mărioara Comșa, fiica d-lui Dr. Șofron Comșa, bine cunoscut pe Țara-Oltului și în Ardealul de meazăzi, cu dl. Teodor Guilmain, funcționar superior de bancă. Nun a fost domnul Filipescu, odraslă a uneia din cele mai vechi familii boierești române din Țară, nună doamna Duca. La masa bogată, dată de nun în palatul său de la Șosea, a participat o societate aleasă. Dintre cunoscuții noștri amintim pe vrednicii frați Mircea, originari din Oața, cu doamnele.

Küche und Haushalt

Christine Schuster, Küche und Haushalt [Bucătărie și gospodărie], Verlag von H. Zeidner, Kronstadt [Brașov], 1905.

Alte ediții

Christine Schuster, Küche und Haushalt [Bucătărie și gospodărie], Verlag von H. Zeidner, Kronstadt, 1925.

Ediții moderne

Christine Schuster, Küche und Haushalt [Bucătărie și gospodărie], Schiller Verlag, Hermannstadt/Bonn, 2016.

Kolozsvári szakácskönyv

Erdélyi Konyha. Kolozsvári szakácskönyv. Hasznos útmutató a középosztály számára a háztartás minden ágában., Lepage Lajos Könyvkereskedése Kolozsvárt, 1906.

Ediții moderne

Erdélyi Konyha — Kolozsvári szakácskönyv, Alinea Kiadó, Budapesta, 2017, ISBN 9786155669200. (alinea.hu)

Kolozsvári szakácskönyv: hasznos útmutató a középosztály számára a háztartás minden ágában., Kriterion Könyvkiadó, Cluj–Napoca, 2019, ISBN 9789732611531. Retipărire neschimbată a unei ediții din 2016.

Din ale bucătăriei țăranului

Ana Florea, Din ale bucătăriei țăranului, Cluj, 1907.

Note biografice

Ana Victor Lazăr, născută Florea (1875 — 2 nov. 1937), căsătorită cu Victor Lazăr (1869–1935). [Mircea Oprișiu în Tribuna, 15 aprilie 2005, p. 22, via Arcanum Digitheca]

# Buna menajeră (S.N.)

D-șoara S.N., Buna menajeră. Carte de bucate conținând sfaturi pentru menajeră și diferite recete de bucătărie., Tip. și Leg. de Cărți L. I. Cuțui, Turnu-Severin, 1909.

BRM: 9032. • Buna Menajeră. Carte de Bucate conținând Sfaturi pentru menajeră și diferite recete de bucătărie. Lucrată și aranjeată de D-șoara S. N. T.-Severin (Tip. și Leg. de Cărți L. I. Cuțui), 1909. (17 x 10,5). 62 p. 1 leu. (I 14726)

Citește pe llll. Un exemplar fizic există la Biblioteca Academiei Române la cota BAR II 14726.

# Industria casnică la români

Tudor Pamfile, Industria casnică la români. Trecutul și starea ei de astăzi. Contribuțiuni de artă și tehnică populară., Tipografia Cooperativa, București, 1910.

Descarcă de la Biblioteca Digitală a Bucureștilor.

# Masa ieftină

Zotti Hodoș, Masa ieftină. Gătirea mâncărilor de dulce și de post. Rețete de bucate simple și bune., Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1914.

Studiază la BCU Cluj [cod 146671], citește ediția llll.

Economia casnică

Ediția I-a, Inst. de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1912.

Ediția II, Atelierele Grafice SOCEC & Co., Societate anonimă, București, 1913.

Culina

Rodica, Culina [pe cotor, Carte de bucate], II-a mie, Tipografia profesională, Dimitrie C. Ionescu, București, 1913.

Alte ediții

Rodica, Culina. Carte de bucate, Ediție nouă, Editura Librăriei Socec & Co., Societate anonimă, București, 1921.

Note bibliografice

Conform BRM (#60542), ediția din 1913 este disponibilă la BAR sub cota II 31492.

# Cea mai nouă carte de bucate

A. St., Cea mai nouă carte de bucate cu peste 600 de rețete alese potrivite pentru toate clasele, întocmită după autori români și străini, Editura Librăriei H. Steinberg, București, 1915.

BRM: 10595 • Cea mai nouă carte de bucate, cu peste 600 de rețete alese potrivite pentru toate clasele, întocmite după autori români și străini de A. St., București, Edit. Librăriei H. Steinberg, 1915. (21 x 14). 256 p. cu il. 2 lei. (II 42308)

Citește pe llll. Un exemplar fizic există la Biblioteca Academiei Române la cota BAR II 42308.

Alte ediții

A. St., Cea mai nouă carte de bucate cu peste 600 de rețete alese potrivite pentru toate clasele întocmite după autori români și străini., Editura Librăriei H. Steinberg, 1921.

A. Stânceanu, Sirin (coperta), Cea mai nouă carte de bucate întocmită după autori români și străini, „Cultura Românească”, S.A.R. Institut de Editură, Arte Grafice și Confecțiuni de Hârtie, București, [fără an].

Note bio-bibliografice

A. St. sunt inițialele lui Adolphe* Steinberg (m. oct. 1916), traducător, editor, ziarist, și proprietar al agenției de publicitate „Pressa”, pentru care prima mențiune tipărită pe care am găsit-o este din luna mai 1904 [AD].

* În unele contexte numele apare ca „Adolf Steinberg”.

O reclamă la cartea de bucate apare în Adevĕrul din 15 iunie 1913 [AD], deci probabil prima ediție datează din 1913 sau mai devreme.

Moartea unui ziarist

La ospiciul Pantelimon a încetat din viață Adolphe Steinberg, unul din bătrînii noștri ziariști.

El a fost nu numai un om de o frumoasă cultură, dar și un spirit, întreprinzător, totdeauna în căutare de idei noui, adesea fericite, cu cari alții au reușit, făcînd averi mari.

Ideia unui ziar popular a avut-o el cel dintîi și a fost alături de Cazzavillan la întemeiarea „Universului”, croind el acea gazetărie specială și populară, care a dezvoltat gustul cititului și a pregătit terenul pentru marea presă modernă de la noi.

Steinberg a fost un temperament vioi și combativ. S’a ciocnit cu Cazzavilan și nu a putut culege rodul sămînței pe care a aruncat-o. A fost și un caracter — aceasta a pus vîrf la tot. Steinberg a murit sărac lipit pământului în ospiciul Pantelimon.

A dus o viaţă grea și plină de lupte. A colaborat la multe ziare, între altele și la „Adevĕrul”, al cărui corector a fost pe vremea afacerei Dreyfus, o afacere care-l pasionase pînă la fanatism. A scos dicționare și tot felul de cărți, cu cari, țintuit pe patul de suferință, tot mai căuta să’și cîștige existența în mod onorabil.

A fost pe vremuri un excelent cunoscător al dreptului nostru și în procedură rivaliza cu cei mai tari avocați ai noștri. După o viață plină de zbucium, iată că și-a găsit odihna.

Colegii îi vor păstra o pioasă amintire.

Adevĕrul, miercuri 19 oct. 1916 [AD].

Mai târziu (după moartea sa?) cărțile sale apar semnate de Alexandru Stănceanu sau Stânceanu. Vezi, de exemplu, Adevăratul cod al manierelor elegante, apărut de-a lungul timpului sub ambele nume. Legătura dintre Adolphe Steinberg și Alexandru Stânceanu este explorată de Alexandru Graur în articolul Cine e Stănceanu? apărut în România Literară, Anul 2, nr. 40-52, octombrie-decembrie 1969 [AD].

Editura „Cultura Românească” este fosta editură H. Steinberg & Fiul, care s-a transformat în Societate Anonimă Română, fapt dat publicității în Curentul, miercuri 5 iunie, 1929 [AD]. Cu toate acestea, apar cărți sub acest nou nume și mai devreme, spre exemplu Fr. Nansen, Spre Pol (1926). Un succint istoric al editurii îl aflăm în articolul Moartea editorului H. Steinberg din Dimineața, sâmbătă 9 mai 1936 [AD].

Carte de bucate pentru popor

Tulia Bogdan, Carte de bucate pentru popor. Din autorizarea Reuniunei fem. române din Arad. Cu un Călindar pe anul 1916 și pe 1917, Arad, 1916.

Descarcă de la BJAR. Citește pe llll.

Date bio-bibliografice

Tulia (sau Tullia) Bogdan, [n. Șiria?], d. 18 dec. 1947 [AD].

BRM: 10596. • Carte de bucate pentru popor. Din autorizarea Reuniunei fem. române din Arad. Cu un Călindar pe anul 1916 și pe 1917. Arad (Tip. Concordia Soc. pe acții), 1916. 32 p., 16 f. calendar. (Exemplar existent în Biblioteca jud. din Brașov)

Un exemplar există la Biblioteca Județeană Arad, cu 28 p. înainte de filele de calendar, față de 32 p. cîte menționează BRM.

Din bucătăria țăranului român

Mihai Lupescu, Din bucătăria țăranului român, 1916. Manuscris BAR Ms. 4813.

Ediții moderne

Mihai Lupescu, Radu Anton Roman (prefață), Maria Rafailă (studiu introductiv și bibliografie), Antoaneta Olteanu (postfață), Din bucătăria țăranului român, Editura Paideia, București, 2000. ISBN 9738064414.

Manualul practic de cofetărie

Emil Frédéric, Manual practic de cofetărie pentru cofetari și particulari, Editura Librăriei și Tipografiei H. Steinberg, str. Lipscani no. 94, București, 1920. [Anul apare pe cotor.]

Emil Frédéric, Manual practic de cofetărie pentru cofetari și particulari, „Cultura Românească”, Institut de Editură, Arte Grafice și Confecțiuni de hârtie, str. Pitagora no. 16–18, București, 1928. [Anul apare pe cotor.]

Note bio-bibliografice

O reclamă pe ultima pagină a cărții de bucate a Gabriellei Tăzlăuanu se referă la cartea lui Emil Frédéric, probabil ediția din 1928.

Emil Frédéric s-a născut la data de 9 feb. 1855 în București. Vezi, în acest sens, ședința din 30 ian. 1897, în cadrul căreia Adunarea Deputaților a votat proiectul de lege pentru acordarea cetățeniei lui Frédéric, consemnată în Desbaterile Adunărei Deputaților din 7 feb. 1897, p. 342 [Digibuc].

A fost căsătorit cu Elisa Frédéric [AD] și a avut o fiică pe nume Lisette, m. 25 mai 1920 [AD].

Emil Frédéric a murit pe 10 feb. 1923 la vîrsta de 68 de ani și a fost înmormîntat la cimitirul catolic Bellu din București [AD].

Cei ce rămâneau în oraș, așteptau să treacă arșița zilei și pe seara recurgeau la răcoarea unei grădini, sau pe trotuarul unei cofetării renuite pentru înghețată, așa cum era cofetăria Giovani de sub hotel Metropol din fața palatului regal, prima cofetărie care a introdus la noi înghețată napolitană, sau pe trotuarul cafetăriilor Capșa, Fialcowski, Emil Frederic, sau Tănăsescu, fiecare din ele renumite într’o specialitate aparte: Capșa pentru patiserie, Fialcowski, vestita cofetărie politică, pentru caramele, Emil Frederic pentru prăjituri, iar Tănăsescu pentru așa numitele „crême fouéttée” adică zmântână biciuită (frișcă) cărora însă una lume le zicea „crême fauté” ceva așa sinonim cu zmântână greșită, dar ori cum ar fi fost și li s’ar fi zis, băieții de școală se băteau pe ele fiindcă erau de trei ori mai voluminoase decât prăjitura obișnuită și costa mai scump… 15 parale!

Victor Bilciurescu, București și bucureșteni de ieri și de azi, Editura „Universul”, București, 1945 [Digibuc].

În anul 1886, Emil Frédéric fondează împreună cu F. M. Lehrer tovărășia comercială „Emil Frederic & Comp.”, companie care se desființează în 1887, Frédéric rămînînd singurul proprietar al magazinului din Calea Victoriei nr. 15. Vezi Monitorul Oficial, nr. 53 din 9 (21) iunie 1887 [Digibuc].

În anul 1899 funcționa Cofetăria E. Frederic Ssor [succesor?] [AD], localizată pe Calea Victoriei nr. 31 (vezi reclama din Noua Revistă Română: Pentru politică, literatură, știință și artă, vol. 01, nr. 02 din 15 ianuarie 1900. Suplimentul 2 [Digibuc]).

Totodată, în anul 1901 aflăm că:

Aflăm că d. Emil Frédéric s’a întors în țară și va deschide în curând o cofetărie sub firma «Confiseria Pariziană» pe calea Victoriei No. 63. Suntem convinși că d. Frédéric va profita de cunoștințele dobândite în străinătate spre a ne oferi excelentele și neîntrecutele sale produse. După cum ne-am putut convinge, localul d-lui Frédéric va fi aranjat cu deosebit gust și se vor vinde consumațiile spre deplina satisfacere consumatorilor.

Universul nr. 326, joi 29 nov. 1901, [AD].

Am găsit referințe la această nouă Cofetărie Pariziană de pe Calea Victoriei 63 începînd cu anul 1904 [AD].

Carte de bucătărie vegetariană

Ediții

Eduard Baltzer, Toma Simionescu (trad.), Carte de bucătărie vegetariană, a 3-a ediție în română, Editura lui Toma Simionescu, Noua Tip. Profesională, București, 1912.

Eduard Baltzer, Toma Simionescu (trad.), Bucătăria vegetariană, a 5-a ediție în română, Tipografiile Române Unite, București, după 1925.

Arta și știința în bucătărie

Dr. Aurelia Sachelarie, Henrieta Sachelarie, Arta și știința în bucătărie, Institutul de Arte Grafice „Luceafărul”, București, 1921.

Note biografice

Aurelia Sachelarie și Henrieta Sachelarie sunt fiicele lui Alexandru Sachelarie (m. 1942), fost Secretar General și Director General la Ministerul de Interne, și ale Mariei Sachelarie. Vezi și Historia.ro.

Szakácskönyve

Biri Néni Szakácskönyve [Cartea de bucate a mătușii Biri], a Brassói Lapok Könyvvosztályának Kiadása, Brașov, 1923.

Prin cămin spre civilizație

Prin cămin spre civilizație

Maria Colonel Dobrescu, Prin cămin spre civilizație, Imprimeria Fundației Culturale „Principele Carol”, București, 1924.

# Carte de bucate veselă

Henriette Krupenski—Sturdza*, Carte de bucate veselă! Scrisă de o „bunică”, Editura «Cartea Românească» S.A., București, [1926†].

[* Introducerea este semnată Henrieta Krupenski—Sturdza; † Anul dedus din nota de tipar 16.800-926.]

Note bio-bibliografice

Henriette Krupenski—Sturdza (5 apr. 1863), autoare și traducătoare, fiica lui Ernest Sturdza (1836–1896) și al Elizei Sturdza (născută Rosetti, ?–1870). În 1927, se semna Henriette Krupensky-Sturdza în prefața traducerii sale a volumului Pollyanna sau Secretul mulțumirii de Eleonora Porter. Memoriile sale au rămas în stadiul de manuscris. [Mihai Sorin Rădulescu, O scrisoare de la Sadoveanu (arhivat), România Literară, nr. 8/2006]

Rețete culinare (Czelnai)

Czelnai Eszter, Konyhaművészeti receptek [Rețete culinare], [Sibiu, 1926, conform OSZK). [Központi Antikvárium]

# Bucătăria gospodinelor dela sate

Ana Victor Lazăr, Bucătăria gospodinelor dela sate. Sfaturi și rețete de mâncări., Editura Asociațiunii „Astra”, Sibiu, 1928. Biblioteca poporală a Asociațiunii „Astra”, anul al 18-lea, nr. 161, 1928 (9).

Descarcă de la BCU Cluj.

Alte ediții

Ana Victor Lazăr, Bucătăria gospodinelor dela sate. Sfaturi și rețete de mâncări., Ediția II-a revăzută, Editura Asoc. „Astra”, Sibiu, 1932. Biblioteca poporală a Asociațiunii „Astra”, anul al 22-lea, 1932, Nr. 191.

Descarcă de la BCU Cluj.

Conform lui Mircea Oprișiu în Tribuna, 15 aprilie 2005, p. 22 [Arcanum Digitheca], există și o a treia ediție (postumă) din 1943.

Bucătăria vegetariană

Bucătăria vegetariană. Prima carte, apărută până azi, în limba română. Lucrată și compusă de D-na Ecaterina Dr. S. Comșa, Absolventa institutului „Damen–Stift” din Viena, cu concursul fiicelor sale: D–na Marioara T. Guilmain și D–na Angela Rusescu, Ediția I-a, Editura Librăriei SOCEC & Co. Societate Anonimă, București, 1928.

Călăuza bucătăriei franceze

Em. Guichard, C. Waygart, Călăuza bucătăriei franceze, Tipografia „Cultura Poporului”, București, 1928.

Kóser Szakácskönyve

Ganz Ábrahámné, Kóser Szakácskönyve [Carte de bucate cușer], Nyomatott Medgyesi Lajos Könyvnyomdájában, Dés [Dej], 1928.

Carte specială pentru Cofetărie și Bufet rece

Czelnai Eszter, Cukrászat és hideg büffé, Arad, 1929. [Régikönyvek]

Alte ediții

Czelnai Eszter, Cukrászat és hideg büffé, II. Kiadás, Ed. Minerva, Cluj-Kolozsvár, 1930. [Régikönyvek]

Estera Czelnai, Carte specială pentru Cofetărie și Bufet rece, Tipografia „Moderna”, București, 1936. [Anticariat Unu]

Secretele bucătăriei

Elena T. Popovici-Filip, Secretele bucătăriei, Editura G. Filip, București, [~1929].

Primul volum este format dintr-o serie de 27 fascicule a cîte 16 pagini fiecare. Anul după presa vremii [AD].

De ştiut neapărat

Pentru a inlesni marelui public, adică mulțimei, procurarea unui Curs de bucătărie practică, ne-am hotărît a scoate în fascicole ieftine un curs complect de bucătărie, care apoi adunate la un loc să formeze un volum în care gospodina casei să găsească un neprețuit sfătuitor și totdeauna ce ii trebue.

Cartea aceasta este scrisă pe baza unei experiențe practice de 40 de ani de muncă, așa că fiecare fel de mâncare este experimentat și controlat de nenumărate ori, de aceia se poate conta că. cine va lucra după indicațiunile arătate aci, niciodată nu va greşi.

Modul de tot practic, cum este alcătuită această carte va inlesnì fie-cărei gospodine, de ori-ce stare socială, a-și complecta şi însuşi repede cunoștințele culinare, adică de bucătărie, care-1 va aduce un neprețuit folos in viața de toate zilele.

Faptul, că fie-care material in parte este concentrat la un loc, arătând tot ce se poate face din el, ușurează în mod extraordinar orientarea gospodinei de ce ar putea face din materialul procurat. Exemplu:

In broșura întâia, adică aceasta, se arată tot ce se poate face dintr'o găină. Tot așa se va arătà ce se poate face, din fie-care în parte, din celelalte pasări, din pești, din carne de vacă, viţel. miel. porc, etc., din fiecare legumă în parte, și așa mai departe.

O gospodină bine instruită va putea face, cu mijloace modeste și restrânse, totdeauna mâncări gustoase și hrănitoare, menținând sănătatea și fericirea în familia et

Credem a fi adus, cu publicarea acestei Cărţi de bucătărie în felul acesta, un real serviciu marelui public și de aceia rugăm pe Onor. gospodine a da tot concursul, recomandând tutulor această carte atât de folositoare fie-cărui menaj.

G. Filip, editor Bucureşti, Str. Câmpineanu, 40

De vânzare la toți chioşcarii şi vânzătorii de ziare şi la librării. Acolo unde nu se găsesc a se adresa la: G. Filip editor, Bucureşti, Str. Câmpineanu, 40.

Apare regulat în fiecare Duminică o fascicolă.

De pe coperta II a primului fascicul.

Tratat de cultura legumelor

Nicolae Iacobi, Zamfir Moraru, Tratat de cultura legumelor, Institutul de Arte Grafice „Bucovina” I. E. Torouțiu, București, 1929.

Taina vieții lungi, bucătăria fără foc

Lazăr Popoviciu, Taina vieții lungi, bucătăria fără foc, Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, [1930].

Note biografice

Lazăr Popoviciu este protopop de Arad și directorul de aproape un sfert de veac al tipografiei diecezane din Arad [Dreptatea, 10 mai 1930, via AD].

Carte de bucate (Tăzlăuanu)

Gabrielle Tăzlăuanu, Sirin (coperta), Carte de bucate foarte necesară unei bune gospodine, Editura „Cultura Românească” S.A.R., București, [1930].

Note biografice

O anume Gabrielle Tăzlăuanu a fost căsătorită cu Dimitrie G. Tăzlăuanu (m. 4 oct. 1930 la 71 de ani [AD, AD]), președinte onorar la Înalta Curte de Casație.

Reclamă în revista Realitatea ilustrată Anul IV, nr. 162 din 6 martie 1930, pag. 24

# Noua bucătărie vegetariană

Laura Nădejde, Gospodăria practică. Noua bucătărie vegetariană. Cu 700 rețete și formule., Editura Alcalay & Co., București, [fără an]. [Pe copertă, G. Crotta și E. Marvan.]

Note bio-bibliografice

Iosif Nădejde și soția sa, fotografie reprodusă în Costin Nădejde, Maria Nădejde, Iosif Nădejde–Armașu, Editura Politică, București, 1974.

Laura Nădejde (1885—1949), n. Rosenfeld*, jurnalistă, autoare și traducătoare. În 1905 se căsătorește cu Iosif Nădejde (1879–1930), cu care are doi copii, Irina și Costin.

* Ana Canarache folosește grafia Rozenfeld pentru numele de familie al Laurei și al mamei sale, Berta. [Text inedit prin amabilitatea lui Adrian Irvin Rozei.]

La începutul anului 1949 este publicat un necrolog:

A încetat din viață, după o lungă și grea suferință, ziarista Laura Rozan-Nădejde, mama d-nei Irina Nădejde-Cazaban, președinta Sindicatului artiștilor dramatici și a inginerului Costin Nădejde. După o lungă activitate de traducătoare, defuncta a făcut parte, între cele două războaie, din secretariatul de redacție al ziarului „Dimineața”. După războiu a fost redactoare la „Graiul Nou”. Incinerarea are loc astăzi la orele 4.

Adevĕrul, anul 63, nr. 17335, luni 3 ianuarie 1949 [AD].

Traduceri:

Presupunem că tot Laura Nădejde, în spatele inițialelor L.N., pregătește ediția din 1914 a cărții de bucate a Ecaterinei Steriad, și posibil pe cea din 1907.

Îmi reușesc toate (E. Thomas)

E. Thomas, Îmi reușesc toate conservele de legume și fructe, Editura Socec & Co. S.A.R., București, 1931.

E. Thomas, Îmi reușesc toate murăturile, salatele și aperitivele conservate, Editura Socec & Co. S.A.R., București, 1931.

E. Thomas, Îmi reușesc toate afumăturile, Editura Socec & Co. S.A.R., București.

Carte de bucate dietetică

Două reclame la cărți ale lui Czelnai Eszter în Keleti Ujság, 22 august 1931.

Czelnai Eszter, Dietás szakácskönyv, Tip. Lovrov & Co., Arad, [1931 sau 1932]. [Régikönyvek]

[1932 este anul trecut pe copertă, însă Országos Széchényi Könyvtár plasează cartea în anul 1931 în ciuda acestui fapt.]

# Dictatura gastronomică

Constatin Bacalbașa (ed., prefață), 1001 feluri de mâncări. Carte de bucătărie pentru familii și restaurante. Bucătărie de lux, bucătărie de regim., Editura ziarului „Universul”, București, [1931*].

* Anul dedus din reclamele vremii. În reeditările moderne, Simona Lazăr se referă la o ediție din 1934.

Alte ediții

Constantin Bacalbașa (prefață), Dictatura gastronomică, 1501 feluri de mâncări, Tipografia ziarului „Universul”, București, 1935.

Descarcă de la BCU Iași.

Constantin Bacalbașa (prefață), Dictatura gastronomică, 1501 feluri de mâncări, Editura SOCEC & Co., S.A.R., București, [f.a.*].

* În Rețete interbelice (2019), Simona Lazăr plasează o ediție SOCEC & Co. în anul 1943.

Ediții moderne

Constantin Bacalbașa, Simona Lazăr (ed.), Dictatura gastronomică, 1501 feluri de mâncare, Editura Cartex, București, 2009. ISBN 9786068023069.

Constantin Bacalbașa, Dan-Silviu Boerescu (ed.), Dictatura gastronomică, 1501 de feluri de mâncări din 1935, Lifestyle Classic, Editura Trei, București, 2009.

Constantin Bacalbașa, Simona Lazăr (ed.), Rețete interbelice, Editura GastroArt, București, 2019. #

Date bio-bibliografice

Constantin C. Bacalbașa, 21 aug. 1856, București — 5 feb. 1935, București [AD]. Fratele mai mare al lui Ion Bacalbașa, dramaturg și director general al teatrelor și Anton (Tony) Bacalbașa, autorul lui Moș Teacă.

Prima ediție a Dictaturii gastronomice apare ca o re-editare îngrijită și prefațată de Constantin Bacalbașa, îmbogățită cu contribuții de la mai mulți colaboratori, a volumului criptonimic Regina bucătăriei, apărut la aceeași editură începând cu anul 1888. Pe baza similarității stilistice, Simona Lazăr (2019) propune ideea că rețetele ar fi putut fi culese de Bacalbașa încă de pe vremea cînd se numea Regina bucătăriei.

Conform reclamei din ziarul Universul, Anul XLIX, nr. 228 din 26 August 1931, 1001 feluri de mâncări este o re-editare a volumului Regina bucătăriei, apărut pentru prima oară în 1888. În alt număr — Anul XLIX, nr. 97 din 11 Aprilie 1931 — aflăm mai multe detalii despre contribuitorii la volum.

A doua ediție este anunțată în 1934 și publicată anul următor, posibil după moartea lui Constantin Bacalbașa.

Din ziarul Universul, Anul al 51-lea, Nr. 230 de vineri 24 August 1934, aflăm despre planurile unei noi ediții.

Constantin Bacalbașa îi menționează soției sale Ecaterina în textului unei cărți poștale datate iulie 1934: Eu lucrez mereu la Cartea Culinară.

Ecaterina Bacalbașa, rămasă văduvă, intră în legătură în jurul anului 1939 cu SOCEC & Co. pentru publicarea unei noi ediții:

Doamnei Ecaterina Constantin Bacalbașa

Vă confirmăm prin prezenta că acceptăm să vă edităm lucrarea Dvs. Cartea de Bucate Dictatura Gastronomică, 1501 Feluri de Mâncare în următoarele condițiuni:

  1. Prima ediție se va tipări în 5000 exemplare.
  2. Drepturile de autor vor fi 15% (cincisprezece la sută) din prețul de vânzare.
  3. Socotelile se vor încheia în fiecare an în cursul lunei Ianuarie. Prima socoteală se va închiea după 6 (șase) luni dela apariția volumului.
  4. Până la epuizarea completă a acestei edițiuni, Dvs. nu veți retipări sau ceda această lucrare unei alte edituri, decât numai în cazul când veți răscumpăra exemplarele rămase nevândute cu 50% din prețul de vânzare al cărții.

Cu perfectă stimă, SOCEC & Co. S.A.

Corespondență purtând antetul SOCEC & Co., S.A., adresată Ecaterinei Bacalbașa, datată 11 Februarie 1939 [Historic.ro].

Baby szakácskönyve

Novák Mária, „Baby” szakácskönyve.

Alte ediții

„Baby” szakácskönyve, második kiadás, lényegesen kibővítve, összeállitotta Novák Mária, ed. Minerva, Kolozsvár, 1937 [RégiKönyvek.hu].

Ediții moderne

Novák Mária, Baby szakácskönyve, 5. kiadás, Tortoma Könyvkiadó, Barót, 2021. [Conține biografie.]

A zsidókonyha művészete

Ullman Jenny, A zsidókonyha művészete. A mai kornak megfelelő takarékossággal, Sonnenfeld Adolf R. T. Grafikai Műintézete, Oradea, 1933.

Date bio-bibliografice

Un exemplar fizic este disponibil la BCU Cluj.

Meniuri…

Pagina de titlu a cărții Simonei Racoviță

Simona Racoviță, Meniuri… pentru întreg anul cu rețetele necesare. Rețete românești și străine., Tiparul Institutului de Arte Grafice „Dacia Traiană”, Sibiu, 1934.

Alte ediții

Simona Racoviță, Meniuri… pentru întreg anul cu rețetele necesare. Rețete românești și străine. Ediție complet refăcută și mult îmbogățită., Tip. „Cartea Românească din Cluj”, Sibiu, [1938?].

Răsfoiește pe Scribd. Vezi Anticariat Unu (arhivat), Galeria Sigma (arhivat).

Carte de bucate „Florica”

Augusta Sarariu, profesoară, Carte de bucate „Florica”, Tipărit la Tipografia Adolf Sonnenfeld S.A., Oradea, 1934.

Pe copertă: Mâncăruri vechi și noi preparate în bucătărie nouă.

Bucătăria gospodinei române

Elena Constantinescu, Bucătăria gospodinei române, Institut de arte grafice A. Grozea, București, 1934.

Elena Constantinescu, Bucătăria gospodinei române, Institut de arte grafice A. Grozea, București, 1935.

Elena Constantinescu, Bucătăria gospodinei române, Institut de arte grafice A. Grozea, București, 1936.

Elena Constantinescu, Bucătăria gospodinei române, Tip. „Tirajul”, București, 1937.

Centenar valid prin alimentație rațională

Cleopatra Agarici, Centenar valid prin alimentație rațională, Ediția I, Imprimeria Regiei Autonome C.F.R., București, 1934.

Alte ediții

Cleopatra Agarici, Dr. Obregia (prefață), Centenar valid prin alimentație rațională, Ediția II, Imprimeria Regiei Autonome C.F.R., București, 1934.

Note bio-bibliografice

D-ra Cleopatra Agarici autoarea interesantului volum „Centenar valid prin alimentație rațională”, în Realitatea ilustrată, nr. 397 din 2 sept. 1934 [AD].

Frații gemeni Grigorie și Cleopatra Agarici s-au născut pe 25 ian. 1876 la Iași [Arhivele Naționale]. Tatăl era maiorul Ștefan Agarici, în vârstă de 46 ani, va ajunge la rangul de general. Fratele său, Ioan C. Agarici, a fost primar al orașului Roman [ref]. Soția Alexandrina 36 ani.

Surorile Cleopatrei au fost Artemisa (n. 1873, ref) și Linica. Cleopatra a absolvit cursuri de drept și de pian la Iași și la Paris [AD].

PIERDUT act loc veci în cimitirul Progresul, fig. 15, locul 39—2/3, numele Cleopatra Agarici. îl declar nul.

România Liberă, nr. 9174 din 24 aprilie 1974 [AD].

Saját és összegyűjtött recept-könyve

Dr. Zathureczkyné Zelch Manci, Saját és összegyűjtött recept-könyve [Carte de rețete proprii și adunate], Barót, 1934.

Ediții moderne

Dr. Zathureczkyné Zelch Manci, Saját és összegyűjtött recept-könyve [Carte de rețete proprii și adunate], A nyolccadik kiadás változatlan utánnyomása, Tortoma Kiadó, Barót, 2018.

Date bio-bibliografice

Zathureczkyné Zelch Manci, n. 7 ian. 1900, Baraolt, d. 11 feb 1984, Miskolc. [Romániai Magyar Irodalmi Lexikon].

Carte de rețete pentru prăjituri

Tereza Ardeleanu, Carte de rețete pentru prăjituri, Tip. Grozea, 1935.

Bucătărie românească

Lucreția Dr. Opreanu, Bucătărie românească, Tip. „Ardealul”, Cluj, 1935.

Ediția a III-a, Cluj, 1938. Ediția a IV-a, Sibiu, 1942. Ediția a V-a, Timișoara, 1944.

Lucreția Oprean, Bucătărie românească, Editura Tehnică, București, 1972.

Bufet rece și cofetărie

Lucreția Dr. Opreanu, Bufet rece și cofetărie, Editura autoarei, Tipografia „Nouă”, Cluj, 1936.

Lucreția Opreanu, Bufet rece, Ediția a II-a, Timișoara, 1943.

Bucătărie dietetică și vegetariană

Lucreția Dr. Opreanu, Bucătărie dietetică și vegetariană, Tipografia Astra S.A., Cluj, 1936.

Alte ediții

Lucreția Dr. Opreanu, Bucătărie dietetică și vegetariană, Ediția II-a, Editura Autoarei, Cluj, 1938.

Culegere de rețete româno-americane

Elisabeta-Lorine, Carte de bucate. Culegere de rețete româno-americane, Editura „Cartea Românească”, București, [1935].

Date bio-bibliografice

Două reclame la Culegerea de rețete româno-americane în Universul, noiembrie 1935.

Reclamele la această carte au apărut în presă în noiembrie 1935.

Prefața este semnată Autoarele dar este scrisă la singular. Nu știm dacă au existat cu adevărat aceste două gospodine — una româncă și alta americancă, sau dacă Elisabeta și Lorine erau numele lor adevărate. Poate fi vorba, ca în cazul Sandei Marin (a cărei carte a apărut la puțin timp după aceasta), de un pseudonimul unui autor singular sau colectiv.

Deși continuă să figureze în cataloagele editurii Cartea Românească pentru anii 1936, 1937 și 1938 (singurii ani pe care îi am la dispoziție), ea este în curând eclipsată de tomurile masive ale Sandei Marin și ale Mariei General Dobrescu.

Carte de bucate (Sanda Marin)

Edițiile „Cartea Românească”

CR I. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Editura „Cartea Românească”, București, 1936.

CR II. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a II-a revăzută și adăugată, Editura „Cartea Românească”, București, 1936.

CR III. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a III-a revăzută și adăugată (Mâncări pentru diabetici), Editura „Cartea Românească”, București, 1937.

CR IV. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a IV-a revăzută și mult adăugată, Editura „Cartea Românească”, București, 1939.

[Ilustrația de pe copertă de Aurel Bordenache, reprezentând-o pe nepoata autoarei, „Merișor” — conform reportaj Digi24.]

CR V. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a V-a revăzută și mult adăugită, Editura „Cartea Românească”, București, [1940].

Aceeași ilustrație de copertă ca ediția a IV-a.

CR VI. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a VI-a, Editura „Cartea Românească”, București.

CR VII. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a VII-a, Editura „Cartea Românească”, București, [1941].

CR VIII. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a VIII-a, Editura „Cartea Românească”, București, [1943].

CR IX. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a IX-a, Editura „Cartea Românească”, București, 1943.

CR X. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a X-a, Editura „Cartea Românească”, București.

CR XI. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a XI-a, Editura „Cartea Românească”, București, 1945.

CR XII. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a XII-a, Editura „Cartea Românească”, București.

CR XIII. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a XIII-a, Editura „Cartea Românească”, București.

CR XIV. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a XIV-a, Editura „Cartea Românească”, București.

CR XV. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a XV-a, Editura „Cartea Românească”, București.

CR XVI. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a XVI-a revăzută, Editura „Cartea Românească”, București, [1946].

Edițiile Editura Tehnică

ET I. Sanda Marin, Mircea Petrescu (introducere), Carte de bucate, Editura Tehnică, București, 1954.

ET II. Sanda Marin, Carte de bucate, Ediția a II-a, Editura Tehnică, București, 1955.

ET III. Sanda Marin, Carte de bucate, Ediția a III-a, Editura Tehnică, București, 1956.

ET IV. Sanda Marin, Carte de bucate, Ediția a IV-a, Editura Tehnică, București, 1959.

Ultima ediție antumă.

ET V. Sanda Marin, Carte de bucate, Ediția a V-a completată și revizuită, Editura Tehnică, București, 1966.

Prima ediție postumă.

ET VI. Sanda Marin, Carte de bucate, Ediția a VI-a, Editura Tehnică, București, 1968.

ET VII. Sanda Marin, Carte de bucate, Ediția a VII-a, Editura Tehnică, București, 1969.

Alte ediții

Санда Марин [Sanda Marin], Кулинарное искусство и румынская кухня [Artele culinare și bucătăria românească], издательство на иностранных языках [Editura pentru limbi străine], Бухарест [București], 1957. Apoi 1958, 1960.

Ediții moderne

Sanda Marin, Carte de bucate, Editura Humanitas, București, 2005.

Reeditată în 2009.

Bucătăria practică

Ing. Alex. N. Pascu, Bucătăria practică, Depozitul: Ing. Alex. N. Pascu, București, 1936.

Bucătăria modernă și Arta Culinară

Maria General Dobrescu, Bucătăria modernă, Editura Librăriei SOCEC & Co., S.A., București, [1936].

Cartea a cunoscut și o a doua ediție, identificată ca atare pe foaia de titlu, mai degrabă o retipărire cu conținut neschimbat, la prima vedere.

Maria General Dobrescu, Dulciuri, Editura Librăriei SOCEC & Co., S. A., București, 1936.

Anul este evidențiat doar în volumul al doilea, Dulciuri. Autoarea justifică împărțirea lucrării în două volume din rațiuni tehnice (un singur volum ar fi fost impractic), deci putem presupune că cele două părți au fost publicate relativ concomitent.

Pe spatele fiecărei cărți apar alte titluri ale aceleiași autoare:

Note biografice

Portret al Mariei General Dobrescu (1885–1939) din Universul, anul al 57-lea, nr. 33, duminică 4 februarie 1940, în cadrul anunțului parastasului de un an de la moartea sa.

Maria General Dobrescu s-a născut la 3 oct. 1885 în comuna Brazi, județul Prahova. A absolvit școala superioară normală din Friburg, Elveția și școala normală de gospodărie din Lacken, Belgia. Inspectoare a învățământului gospodăresc începând cu 1923. A fondat și redactat timp de 6 ani revista „Farul căminului”. A decedat la 2 feb. 1939 în București, lăsând-i în urmă pe soțul Gen. Grigore Dobrescu și pe fiica adoptivă Victoria Antigona (căsătorită cu ing. Victor Arteni).

[Vezi: Înmormântarea Mariei general Dobrescu în Curentul, Anul XII, no. 3957, marți 7 februarie 1939.]

Ce mâncăm azi?

B. Madeleine, Ce mâncăm azi?, Editura „Naționala-Ciornei” S.A., București, 1936.

Alte titluri planficate în colecția Gospodina.

Note biografice

[Trebuie confirmat] Madeleine Brebu (n. Mina Braunstein), d. 1979.

Les bons plats Roumains / Savoury Rumanian dishes

[Léon Thévenin], [Lena Constante (ilustrații)], Les bons plats Roumains, Imprimerie „Luceafărul” S.A., Bucarest, 1937.

Lena Constante (ilustrații), Savoury Rumanian dishes and choice wines, „Luceafărul” Company, Bucharest, 1939.

Bucătăria într’o oră

B. Madeleine, Bucătăria într’o oră, Atelierele Grafice Socec & Co. S.A., București, 1937.

Bucătăria în timp de război

Madeleine Brebu, Bucătăria în timp de război. Arta de a găti substanțial, gustos, variat, economic, cu mijloace reduse, Editura „Cuget Românesc”, București.

Mâncări de post (100 rețete)

Maria Pârvulescu, Mâncări de post (100 rețete), Tipografia „Decebal”, Deva, 1938.

Sandwichuri și pesmeți sărați

Czelnai Eszter, Szendvicsek és sós teasütemények [Sandwichuri și fursecuri sărate], Brașov, [1938, conform OSZK]. [Régikönyvek]

Czelnai Eszter, Sandvichs und Gesalzenes Teegebäck, Buchdruckerei Égető, Brașov.

Legume: specialități ale bucătăriei franceze și orientale

Czelnai Eszter, Főzelékek: A francia és keleti konyha különlegességei, Brașov. [Lónyay Antikvárium]

Czelnai Eszter, Gemüse: Besonderheiten der französischen und orientalischen Küche, Brașov, [1938, conform OSZK]. [Központi Antikvárium]

# Carte de bucate (Sevastos)

M. Sevastos, cu concursul doamnei doctor Vera Sevastos, rețete revizuite de I. Catoianachi, chef de cuisine, Carte de bucate. Bucătăria românească, franceză, rusă, greacă, turcă, ungară, poloneză și germană. Mâncări de carne, pasăre, pește, vegetariene și de regim — ca și aluaturi, dulciuri, conserve, etc., Editura „Cugetarea” P.C. Georgescu—Delafras, București, [1939*]. Vignete de Mina Byck Wepper. Coperta de Tache Soroceanu. [Conține bibliografie.]

Exemplar cu dedicația:

D-lui prof. I.C. Teodorescu — cu recunoștință pentru colaborare. M. Sevastos, 21/XII 939.

[*Dedus din nota de tipar 844-5-939 și din dedicație.]

Alte ediții

M. Sevastos, Carte de bucate. Bucătăria românească, franceză, rusă, greacă, italiană, turcă, ungară, poloneză și germană, colaborator tehnic I. Catoianachi, specialist în arta culinară, Ediția II-a, Cugetarea Georgescu—Delafras, București, [1944*].

[* Anul publicării apare pe ultima pagină.]

Date bio-bibliografice

Mihai Sevastos (n. 2 aug. 1892 la Botoșani, m. 24 sept. 1967 [AD]), căsătorit cu Vera Sevastos. A avut surorile Ema, Elena Maricica, Constanța [AD]. [AD]

Manualul ospătarilor

Virgil Molin (prefață*), Manualul ospătarilor. Arta de a servi, Editura Uniunea Camerelor de Muncă, București, 1939. Biblioteca de tehnică și artă meșteșugărească, nr. 3.

[* în calitate de președinte al Uniunii Camerelor de Muncă și deputat.]

Bucătăria rațională, rețete de mâncări

Elisabeta Ciortan, Xenia Nicolau, Bucătăria rațională, rețete de mâncări, Volumul IV, Ediția a II-a, Tipografia „Universul”, București, 1943.

Note biografice

Elisabeta Ciortan (m. 1978), directoarea Școlii de menaj „Elisabeta Eraclide”; Xenia Nicolau, profesoară.

Colecția „Cunoștințe folositoare”

Bucătăria sătencei (mâncări fără carne)

Maria Col. Gr. Dobrescu, Bucătăria sătencei (mâncări fără carne), Editura „Cartea Românească”, București, [1924]. Seria B 37.

Anul dedus după mesajul de pe ultima pagină:

A apărut Calendarul Gospodarilor pe anul 1925 de I. Simionescu.

Descarcă de la BCU Cluj.

Rețete pentru gospodine privitoare la alimente

Maica Raluca, Rețete pentru gospodine privitoare la alimente, Editura „Cartea Românească”, București, [1927]. Seria B 48.

Descarcă de la BCU Cluj.

101 feluri de mâncări din ouă

Sanda Marin, 101 feluri de mâncări din ouă, Editura „Cartea Românească”, București, [1937]. Seria B 64.

Descarcă de la BCU Cluj.

Alte ediții

Sanda Marin, 101 feluri de mâncări din ouă, Editura „Cartea Românească”, București, [1942]. Seria B 64.

101 feluri de mâncări din cartofi

Sanda Marin, 101 feluri de mâncări din cartofi, Editura „Cartea Românească”, București, [1939]. Seria B 68.

Descarcă de la BCU Cluj.

Mâncări din porumb

Sanda Marin, Mâncări din porumb, Editura „Cartea Românească”, București, [1943]. Seria B 71.

[Anul dedus din nota de tipar 52962-943]

101 feluri de mâncări din fructe

Sanda Marin, 101 feluri de mâncări din fructe, Editura „Cartea Românească”, București, [1941]. Seria B 74.

Bucătăria satului

Sanda Marin, Bucătăria satului,

Descarcă de la BCU Cluj.

Plante alimentare (Conservarea și folosirea)

Corciovă S. Ștefan, Plante alimentare (Conservarea și folosirea).

Cum putem trăi sănătos și ieftin?

V. Florescu, Cum putem trăi sănătos și ieftin?, [București]. [Conține bibliografie.]

Alte ediții

V. Florescu, Cum putem trăi sănătos și ieftin?, [Ed. II, București, 1942]. [Conține bibliografie.]

Pe ultima pagină apare nota:

Reaprobat de Serviciul Central al Cenzurii, București, Ed. II, Edit. și Tip. „Cuvântul Evangheliei”, Str. Mitrop. Ghen. Petrescu, 116. Reg. Com. 353/1932 — Com. 96/XI. 1942 — 2000 ex.

Note bio-bibliografice

„Cuvântul Evangheliei” este editura Uniunii comunităților evanghelice ale adventiștilor de ziua șaptea din România. Uniunea publică și „Sfetnicul Vieții”, o revistă de medicină populară și păstrarea sănătății [Lorin Popescu, Adventiștii de ziua șaptea, în Curentul, 5 iunie 1935, via ADT].

Manual de bucătărie

Ecaterina Albulescu, Gica Artinian, Manual de bucătărie, Editura „C.E.” [Cuvântul Evangheliei], București, [fără an].

Pe ultima pagină apare:

Tip. și Edit. „C.E.” Strada Mitropolitul Ghenadie Petrescu, 116. București IV. Aprobat de Cenzura Corpului II Armată, București.

Carte de bucate (Petrini)

A. Petrini, Carte de bucate cuprinzând și bucătăria vegetariană, Editura Librăriei Ig. Hertz, București, [f.a.].

Alte ediții

A. Petrini, Carte de bucate, Ediția a II-a, Editura Librăriei Ig. Hertz, București, [1926*].

A apărut Ediția II-a „Carte de bucate” de D-na Petrini, cuprinzând și un regim pengtru diabetici. 710 rețete diferite, 283 pagini. Prețul Lei 45. De vânzare la toți librarii și depozitarii de ziare și la Editura Ig. Hertz, București.

Universul, 29 septembrie 1926 [AD].

A. Petrini, Carte de bucate, Ediția a III-a, Editura Ig. Hertz, București, [1928].

A. Petrini, Carte de bucate, Ediția a IV-a, Editura Ig. Hertz, București, [1931*].

În orice casă SĂRBĂTORILE DE PAȘTE cer o masă specială. Reușita preparatelor este garantată dacă consultați în prealabil Cartea de bucate de D-na A. Petrini, prelucrată și îmbogățită cu 400 rețete noi pe lângă cele alte 1000 de rețete din edițiile anterioare.

În CARTEA DE BUCATE DE D-NA PETRINI, găsiți rețete pentru orice regim, orice menu și orice aranjament de masă de la cel mai modest până la cel mai copios. CARTEA DE BUCATE DE D-NA PETRINI a apărut la 4-a ediție și costă volumul broșat lei 70, volumul legat lei 90.

Cereți-o la toate librăriile din țară sau la Editura Ig. Hertz, Calea Victoriei 5, București.

Dimineața, vineri 3 aprilie 1931 [AD].

Cea mai perfectă carte de bucate

Zoe Chirițescu, Cea mai perfectă carte de bucate, Editura Țicu I. Eșanu, București.

Date biografice

Zoe Chirițescu a fost fiica Mariei I. Chirițescu. A avut frații și surorile: Chiriachița, Aristia, Mihail, Niculae și Theodor.

Conservarea legumelor și fructelor

Conservarea legumelor și fructelor, prelucrare de Tanti Felicia, Editura „Bucur Ciobanul” S.A., București, 1942. Colecția Enciclopedia Practică. [Anul apare pe coperta IV.]

Pregătirea conservelor

Lucreția Opreanu, Pregătirea conservelor, Timișoara, 1943.

Mica bucătărie a sătencei

Lucreția Opreanu, Mica bucătărie a sătencei, Timișoara, 1943.

A WIZO kóser szakácskönyve

[Kertész Bözsi (ed.)], A WIZO kóser szakácskönyve, Sidon József Könyvnyomdája, Lugoj, 1938.

Date bio-bibliografice

Prefața cărții, semnată de Comitetul Federației WIZO (Women’s International Zionist Organization), este publicată în două limbi: maghiară și română. Este singura instanță a limbii române în cadrul volumului:

La editarea acestei cărți Federația WIZO a fost condusă de scopul, să dea evreicei moderne câteva sfaturi și îndrumări, pentru ca să-și poate conduce bucătăria în spiritul evreesc conform religiunii și obiceiurilor.

În cartea noastră am luat în considerare starea economică de azi, deacea am întocmit majoritatea recetelor în conformitate cu împrejurările. În cartea noastră sunt cuprinse și recete cu compunere mai scumpă, pentru ocaziuni escepționale de sărbători.

Sperăm și credem, că vom reuși să ajutăm cu cartea noastră acelora, cari dintr'un motiv oarecare pănă acum nu au condus gospodăriile lor în mod ritual și că am dat prin prezenta posibilitatea fiecărei evreice, să învețe și să respecte în mod conștiincios această datorie importantă.

Comitetul Federației WIZO.

Un articol din Uj kelet, 13 nov. 1938 [AD], o numește pe Kertész Bözsi din Timișoara ca responsabilă pentru editarea cărții de bucate, publicată într-o mie de exemplare.

Alte titluri

Cărți deocamdată neidentificate, sau nepuse în context.

Czelnai Eszter, Diététikus konyha. Húsnélküli és könnyű húsételek készítési módja., Sibiu. [Régikönyvek]

Carte de bucate de la Editura Librăriei Socec & Co., propusă ca fiind din 1927.

Ultima actualizare: