Culinaria: 1901—1947

Introducere · Secolele XVII—XVIII · Secolul XIX · 1901—1947 · 1947—1989 · 1989—prezent · Referință · Altele

Notă: Această bibliografie este în lucru, iar organizarea ei nu este finalizată. Pentru a cita Culinaria: o bibliografie a bucătăriei românești, folosiți URL-ul permanent https://llll.ro/culinaria/.

# Buna menajeră sau Carte de bucate

Buna menajeră sau Carte de bucate. Cea mai practică și mai bogată dintre tóte cărțile de bucate scrise până astăzi în limba română. 182 ilustrațiuni în text, 1111 rețete pentru diferite: supe, ciorbe, aspicuri, mîncări, fripturi, galantine, budinci, prăjituri, creme, gelatine, înghețate, compoturi, dulcețuri, conserve etc., lucrată de Ecaterina Dr. S. Comșa, Absolventă a Institutului „Damen–Stift” din Viena, Tip. și Leg. de cărți N. I. Macavei, Craiova, 1902. [vezi BRM]

Citește pe llll. Un exemplar fizic existăla Biblioteca Academiei Române la cota BAR II 117327.

Alte ediții

Ediția II-a, Atelierele Grafice SOCEC & Co., Societate Anonimă, București, [1913].

Pe copertă: Ecaterina Dr. S. Comșa, Carte de bucate pentru buna menageră., Editura Socec & Co. S.A.R.

Foaia de titlu: Buna menajeră sau Carte de bucate. Cea mai practică și mai bogată din toate cărțile de bucate scrise până azi în limba română. 185 ilustrațiuni în text, 1255 rețete pentru diferite: supe, ciorbe, aspicuri, mâncări, fripturi, gelatine, budinci, prăjituri, creme, înghețate, compoturi, dulcețuri, conserve etc., lucrată, perfecționată și mărită de Ecaterina Dr. S. Comșa, Absolventă a Institutului „Dament—Stift” [sic] din Viena, Ediția XI-a, Editura SOCEC & Co. S.A.R., București. [An necunoscut.]

Note bio-bibliografice

Ecaterina Dr. S. Comșa (m. 1928), căsătorită cu Dr. Sofron Comșa.

Dimineața, luni 1 iulie 1929:

D-l Dr. Sofron Comșa cu familia Th. Giulmain [sic] și familia D. Rusescu anunță prin aceasta că Sâmbătă 13 Iulie a c. va avea loc în Catedrala din Alba-Iulia, ora 10, parastasul de un an pentru pomenirea sufletului scumpei lor Ecaterina Dr. S. Comșa.

Ultima ediție în care prefața este scrisă din perspectiva autoarei este Ediția a VI-a din 1929, care este semnată olograf de cele două fiice ale sale, Maria S. Comșa și Angelia Rusescu, alături de soțul „Dr. Comșa”.

Dr. Sofron Comșa apare în BRM cu un volum produs la aceeași tipografie din Craiova:

BRM 13658. ~ Igiena în casa țeranului. Un dialog între medicul plășei și consilierii comunali prelucrat și întocmit pentru toți cari tind la înaintarea țăranului nostru, de Dr. Med. Sofron Comșa, Medic, al plășei Oltu de Jos-Balta, județul Romanați. Craiova (Tip. N. I. Macavei), 1900. (22 x 14,5). 94 p. 2 lei. (II 63483)

Un anume Șofron Comșa mai apare și în revista Familia din Oradea, nr. 33 din 18/08/1885, p. 395 [Wikimedia Commons], la rubrica Sciri personale:

Dl. Șofron Comșa, stipendiat al archidiecesei Sibiiu, a fost promovat de cătră universitatea din Graz la gradul de doctor în medicină.

George Ranetti, în Viața Românească nr. 11/1907, în cadrul rubricii Cronici vesele, [BCU Iași], relatează:

La secția a doua a Curței de Apel s’a infățisat un interesant proces de proprietate literară. D-na E. Comșa a intentat acțiune de daune d-nei Theodora Cazzavillan, proprietara ziarului „Universul”, fiindcă acel ziar a compilat aidoma, timp de opt luni, rețetele din cartea de bucate pe care numita doamnă a pus-o in vînzare în 1905. Tribunalul condamnase deja pe d-na Cazzavillan la 8,000 lei despăgubiri. D-na Comșa pretinde însă 20,000 de lei. Curtea de apel a amînat procesul.

Putem presupune astfel existența unei „prime” ediții apărute la București în 1905, distinctă de cea din Craiova, sau o eroare de culegere. Vezi și Dimineața, apr. 1907, Dimineața, oct. 1907, Viitorul, nov. 1908.

Foaia poporului, Nr. 5 din Duminică, 30 ianuarie (12 februarie) 1911, p. 8:

Cununie în București. Dumineca trecută, s’a serbat în București cununia domnișoarei Mărioara Comșa, fiica d-lui Dr. Șofron Comșa, bine cunoscut pe Țara-Oltului și în Ardealul de meazăzi, cu dl. Teodor Guilmain, funcționar superior de bancă. Nun a fost domnul Filipescu, odraslă a uneia din cele mai vechi familii boierești române din Țară, nună doamna Duca. La masa bogată, dată de nun în palatul său de la Șosea, a participat o societate aleasă. Dintre cunoscuții noștri amintim pe vrednicii frați Mircea, originari din Oața, cu doamnele.

Küche und Haushalt

Christine Schuster, Küche und Haushalt [Bucătărie și gospodărie], Verlag von H. Zeidner, Kronstadt [Brașov], 1905.

Alte ediții

Christine Schuster, Küche und Haushalt [Bucătărie și gospodărie], Verlag von H. Zeidner, Kronstadt, 1925.

Ediții moderne

Christine Schuster, Küche und Haushalt [Bucătărie și gospodărie], Schiller Verlag, Hermannstadt/Bonn, 2016.

Kolozsvári szakácskönyv

Erdélyi Konyha. Kolozsvári szakácskönyv. Hasznos útmutató a középosztály számára a háztartás minden ágában., Lepage Lajos Könyvkereskedése Kolozsvárt, 1906.

Ediții moderne

Erdélyi Konyha — Kolozsvári szakácskönyv, Alinea Kiadó, Budapesta, 2017, ISBN 9786155669200. (alinea.hu)

Kolozsvári szakácskönyv: hasznos útmutató a középosztály számára a háztartás minden ágában., Kriterion Könyvkiadó, Cluj–Napoca, 2019, ISBN 9789732611531. Retipărire neschimbată a unei ediții din 2016.

Economia domestică

Elena M. Demetrescu, Economia domestică, Inst. de arte grafice „Carol Göbl” S-sor Ion St. Rasidescu, București, 1906.

Din ale bucătăriei țăranului

Ana Florea, Din ale bucătăriei țăranului, Cluj, 1907.

Note biografice

Ana Victor Lazăr, născută Florea (1875 — 2 nov. 1937), căsătorită cu Victor Lazăr (1869–1935). [Mircea Oprișiu în Tribuna, 15 aprilie 2005, p. 22, via Arcanum Digitheca]

# Buna menajeră (S.N.)

D-șoara S.N., Buna menajeră. Carte de bucate conținând sfaturi pentru menajeră și diferite recete de bucătărie., Tip. și Leg. de Cărți L. I. Cuțui, Turnu-Severin, 1909.

BRM: 9032. • Buna Menajeră. Carte de Bucate conținând Sfaturi pentru menajeră și diferite recete de bucătărie. Lucrată și aranjeată de D-șoara S. N. T.-Severin (Tip. și Leg. de Cărți L. I. Cuțui), 1909. (17 x 10,5). 62 p. 1 leu. (I 14726)

Citește pe llll. Un exemplar fizic există la Biblioteca Academiei Române la cota BAR II 14726.

# Industria casnică la români

Tudor Pamfile, Industria casnică la români. Trecutul și starea ei de astăzi. Contribuțiuni de artă și tehnică populară., Tipografia Cooperativa, București, 1910.

Descarcă de la Biblioteca Digitală a Bucureștilor.

# Masa ieftină

Zotti Hodoș, Masa ieftină. Gătirea mâncărilor de dulce și de post. Rețete de bucate simple și bune., Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1914.

Studiază la BCU Cluj [cod 146671], citește ediția llll.

Economia casnică

Ediția I-a, Inst. de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1912.

Ediția II, Atelierele Grafice SOCEC & Co., Societate anonimă, București, 1913.

Culina

Rodica, Culina [pe cotor, Carte de bucate], II-a mie, Tipografia profesională, Dimitrie C. Ionescu, București, 1913.

Alte ediții

Rodica, Culina. Carte de bucate, Ediție nouă, Editura Librăriei Socec & Co., Societate anonimă, București, 1921.

Note bibliografice

Conform BRM (#60542), ediția din 1913 este disponibilă la BAR sub cota II 31492.

# Cea mai nouă carte de bucate

A. St., Cea mai nouă carte de bucate cu peste 600 de rețete alese potrivite pentru toate clasele, întocmită după autori români și străini, Editura Librăriei H. Steinberg, București, 1915.

BRM: 10595 • Cea mai nouă carte de bucate, cu peste 600 de rețete alese potrivite pentru toate clasele, întocmite după autori români și străini de A. St., București, Edit. Librăriei H. Steinberg, 1915. (21 x 14). 256 p. cu il. 2 lei. (II 42308)

Citește pe llll. Un exemplar fizic există la Biblioteca Academiei Române la cota BAR II 42308.

Alte ediții

A. St., Cea mai nouă carte de bucate cu peste 600 de rețete alese potrivite pentru toate clasele întocmite după autori români și străini., Editura Librăriei H. Steinberg, 1921.

A. Stânceanu, Sirin (coperta), Cea mai nouă carte de bucate întocmită după autori români și străini, „Cultura Românească”, S.A.R. Institut de Editură, Arte Grafice și Confecțiuni de Hârtie, București, [fără an].

Note bio-bibliografice

A. St. sunt inițialele lui Adolphe* Steinberg (m. oct. 1916), traducător, editor, ziarist, și proprietar al agenției de publicitate „Pressa”, pentru care prima mențiune tipărită pe care am găsit-o este din luna mai 1904 [AD].

* În unele contexte numele apare ca „Adolf Steinberg”.

O reclamă la cartea de bucate apare în Adevĕrul din 15 iunie 1913 [AD], deci probabil prima ediție datează din 1913 sau mai devreme.

Mai târziu (după moartea sa?) cărțile sale apar semnate de Alexandru Stănceanu sau Stânceanu. Vezi, de exemplu, Adevăratul cod al manierelor elegante, apărut de-a lungul timpului sub ambele nume. Legătura dintre Adolphe Steinberg și Alexandru Stânceanu este explorată de Alexandru Graur în articolul Cine e Stănceanu? apărut în România Literară, Anul 2, nr. 40-52, octombrie-decembrie 1969 [AD].

Editura „Cultura Românească” este fosta editură H. Steinberg & Fiul, care s-a transformat în Societate Anonimă Română, fapt dat publicității în Curentul, miercuri 5 iunie, 1929 [AD]. Cu toate acestea, apar cărți sub acest nou nume și mai devreme, spre exemplu Fr. Nansen, Spre Pol (1926). Un succint istoric al editurii îl aflăm în articolul Moartea editorului H. Steinberg din Dimineața, sâmbătă 9 mai 1936 [AD].

Carte de bucate pentru popor

Tulia Bogdan, Carte de bucate pentru popor. Din autorizarea Reuniunei fem. române din Arad. Cu un Călindar pe anul 1916 și pe 1917, Arad, 1916.

Descarcă de la BJAR. Citește pe llll.

Date bio-bibliografice

Tulia (sau Tullia) Bogdan, [n. Șiria?], d. 18 dec. 1947 [AD].

BRM: 10596. • Carte de bucate pentru popor. Din autorizarea Reuniunei fem. române din Arad. Cu un Călindar pe anul 1916 și pe 1917. Arad (Tip. Concordia Soc. pe acții), 1916. 32 p., 16 f. calendar. (Exemplar existent în Biblioteca jud. din Brașov)

Un exemplar există la Biblioteca Județeană Arad, cu 28 p. înainte de filele de calendar, față de 32 p. cîte menționează BRM.

Din bucătăria țăranului român

Mihai Lupescu, Din bucătăria țăranului român, 1916. Manuscris BAR Ms. 4813.

Ediții moderne

Mihai Lupescu, Radu Anton Roman (prefață), Maria Rafailă (studiu introductiv și bibliografie), Antoaneta Olteanu (postfață), Din bucătăria țăranului român, Editura Paideia, București, 2000. ISBN 9738064414.

Manualul practic de cofetărie

Emil Frédéric, Manual practic de cofetărie pentru cofetari și particulari, Editura Librăriei și Tipografiei H. Steinberg, str. Lipscani no. 94, București, 1920. [Anul apare pe cotor.]

Emil Frédéric, Manual practic de cofetărie pentru cofetari și particulari, „Cultura Românească”, Institut de Editură, Arte Grafice și Confecțiuni de hârtie, str. Pitagora no. 16–18, București, 1928. [Anul apare pe cotor.]

Note bio-bibliografice

Emil Frédéric s-a născut la data de 9 feb. 1855 în București. Vezi, în acest sens, ședința din 30 ian. 1897, în cadrul căreia Adunarea Deputaților a votat proiectul de lege pentru acordarea cetățeniei lui Frédéric, consemnată în Desbaterile Adunărei Deputaților din 7 feb. 1897, p. 342 [Digibuc].

A fost căsătorit cu Elisa Frédéric [AD] și a avut o fiică pe nume Lisette, m. 25 mai 1920 [AD].

Emil Frédéric a murit pe 10 feb. 1923 la vîrsta de 68 de ani și a fost înmormîntat la cimitirul catolic Bellu din București [AD].

În anul 1886, Emil Frédéric fondează împreună cu F. M. Lehrer tovărășia comercială „Emil Frederic & Comp.”, companie care se desființează în 1887, Frédéric rămînînd singurul proprietar al magazinului din Calea Victoriei nr. 15. Vezi Monitorul Oficial, nr. 53 din 9 (21) iunie 1887 [Digibuc].

În anul 1899 funcționa Cofetăria E. Frederic Ssor [succesor?] [AD], localizată pe Calea Victoriei nr. 31 (vezi reclama din Noua Revistă Română: Pentru politică, literatură, știință și artă, vol. 01, nr. 02 din 15 ianuarie 1900. Suplimentul 2 [Digibuc]).

Totodată, în anul 1901 aflăm că:

Am găsit referințe la această nouă Cofetărie Pariziană de pe Calea Victoriei 63 începînd cu anul 1904 [AD].

Carte de bucătărie vegetariană

Ediții

Eduard Baltzer, Toma Simionescu (trad.), Carte de bucătărie vegetariană, a 3-a ediție în română, Editura lui Toma Simionescu, Noua Tip. Profesională, București, 1912.

Eduard Baltzer, Toma Simionescu (trad.), Bucătăria vegetariană, a 5-a ediție în română, Tipografiile Române Unite, București, după 1925.

Arta și știința în bucătărie

Dr. Aurelia Sachelarie, Henrieta Sachelarie, Arta și știința în bucătărie, Institutul de Arte Grafice „Luceafărul”, București, 1921.

Note biografice

Aurelia Sachelarie și Henrieta Sachelarie sunt fiicele lui Alexandru Sachelarie (m. 1942), fost Secretar General și Director General la Ministerul de Interne, și ale Mariei Sachelarie. Vezi și Historia.ro.

Szakácskönyve

Biri Néni Szakácskönyve [Cartea de bucate a mătușii Biri], a Brassói Lapok Könyvvosztályának Kiadása, Brașov, 1923.

Prin cămin spre civilizație

Maria Colonel Dobrescu, Prin cămin spre civilizație, Imprimeria Fundației Culturale „Principele Carol”, București, 1924.

# Carte de bucate veselă

Henriette Krupenski—Sturdza*, Carte de bucate veselă! Scrisă de o „bunică”, Editura «Cartea Românească» S.A., București, [1926†].

[* Introducerea este semnată Henrieta Krupenski—Sturdza; † Anul dedus din nota de tipar 16.800-926.]

Note bio-bibliografice

Henriette Krupenski—Sturdza (5 apr. 1863), autoare și traducătoare, fiica lui Ernest Sturdza (1836–1896) și al Elizei Sturdza (născută Rosetti, ?–1870). În 1927, se semna Henriette Krupensky-Sturdza în prefața traducerii sale a volumului Pollyanna sau Secretul mulțumirii de Eleonora Porter. Memoriile sale au rămas în stadiul de manuscris. [Mihai Sorin Rădulescu, O scrisoare de la Sadoveanu (arhivat), România Literară, nr. 8/2006]

Rețete culinare (Czelnai)

Czelnai Eszter, Konyhaművészeti receptek [Rețete culinare], [Sibiu, 1926, conform OSZK). [Központi Antikvárium]

# Bucătăria gospodinelor dela sate

Ana Victor Lazăr, Bucătăria gospodinelor dela sate. Sfaturi și rețete de mâncări., Editura Asociațiunii „Astra”, Sibiu, 1928. Biblioteca poporală a Asociațiunii „Astra”, anul al 18-lea, nr. 161, 1928 (9).

Descarcă de la BCU Cluj.

Alte ediții

Ana Victor Lazăr, Bucătăria gospodinelor dela sate. Sfaturi și rețete de mâncări., Ediția II-a revăzută, Editura Asoc. „Astra”, Sibiu, 1932. Biblioteca poporală a Asociațiunii „Astra”, anul al 22-lea, 1932, Nr. 191.

Descarcă de la BCU Cluj.

Conform lui Mircea Oprișiu în Tribuna, 15 aprilie 2005, p. 22 [Arcanum Digitheca], există și o a treia ediție (postumă) din 1943.

Bucătăria vegetariană

Bucătăria vegetariană. Prima carte, apărută până azi, în limba română. Lucrată și compusă de D-na Ecaterina Dr. S. Comșa, Absolventa institutului „Damen–Stift” din Viena, cu concursul fiicelor sale: D–na Marioara T. Guilmain și D–na Angela Rusescu, Ediția I-a, Editura Librăriei SOCEC & Co. Societate Anonimă, București, 1928.

Călăuza bucătăriei franceze

Em. Guichard, C. Waygart, Călăuza bucătăriei franceze, Tipografia „Cultura Poporului”, București, 1928.

Kóser Szakácskönyve

Ganz Ábrahámné, Kóser Szakácskönyve [Carte de bucate cușer], Nyomatott Medgyesi Lajos Könyvnyomdájában, Dés [Dej], 1928.

Carte specială pentru Cofetărie și Bufet rece

Czelnai Eszter, Cukrászat és hideg büffé, Arad, 1929. [Régikönyvek]

Alte ediții

Czelnai Eszter, Cukrászat és hideg büffé, II. Kiadás, Ed. Minerva, Cluj-Kolozsvár, 1930. [Régikönyvek]

Estera Czelnai, Carte specială pentru Cofetărie și Bufet rece, Tipografia „Moderna”, București, 1936. [Anticariat Unu]

Secretele bucătăriei

Elena T. Popovici-Filip, Secretele bucătăriei, Editura G. Filip, București, [~1929].

Primul volum este format dintr-o serie de 27 fascicule a cîte 16 pagini fiecare. Anul după presa vremii [AD].

Tratat de cultura legumelor

Nicolae Iacobi, Zamfir Moraru, Tratat de cultura legumelor, Institutul de Arte Grafice „Bucovina” I. E. Torouțiu, București, 1929.

Taina vieții lungi, bucătăria fără foc

Lazăr Popoviciu, Taina vieții lungi, bucătăria fără foc, Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, [1930].

Note biografice

Lazăr Popoviciu este protopop de Arad și directorul de aproape un sfert de veac al tipografiei diecezane din Arad [Dreptatea, 10 mai 1930, via AD].

Carte de bucate (Tăzlăuanu)

Gabrielle Tăzlăuanu, Sirin (coperta), Carte de bucate foarte necesară unei bune gospodine, Editura „Cultura Românească” S.A.R., București, [1930].

Note biografice

O anume Gabrielle Tăzlăuanu a fost căsătorită cu Dimitrie G. Tăzlăuanu (m. 4 oct. 1930 la 71 de ani [AD, AD]), președinte onorar la Înalta Curte de Casație.

# Noua bucătărie vegetariană

Laura Nădejde, Gospodăria practică. Noua bucătărie vegetariană. Cu 700 rețete și formule., Editura Alcalay & Co., București, [fără an]. [Pe copertă, G. Crotta și E. Marvan.]

Note bio-bibliografice

Laura Nădejde (1885—1949), n. Rosenfeld*, jurnalistă, autoare și traducătoare. În 1905 se căsătorește cu Iosif Nădejde (1879–1930), cu care are doi copii, Irina și Costin.

^* Ana Canarache folosește grafia Rozenfeld pentru numele de familie al Laurei și al mamei sale, Berta. [Text inedit prin amabilitatea lui Adrian Irvin Rozei.]

La începutul anului 1949 este publicat un necrolog:

Traduceri:

• Jules Guesde, Colectivizmul. Conferință ținută la Societatea de științe economice și politice din Bruxelles., traducere de Laura, Tip. Speranța, București, 1905.
• Tom—Tit, Știința Amuzantă. Experiențe atrăgătoare întemeiate pe legi științifice, prelucrate în românește de Laura Nădejde, Editura „Librăriei Universale Leon Alcalay”, Alcalay & Co., București, [1908]. Biblioteca pentru toți, nr. 410–441.
• E. Wildenbruch, Invidia, traducere de Laura Nădejde, Editura Libr. „Universala”, Alcalay & Co., București, [1911]. Biblioteca pentru toți nr. 659–659 bis.
• François Coppée, Vinovatul, Traducere de L.N., Editura Librăriei „Universala”, Alcalay & Co., București, [1912]. Biblioteca pentru toți, nr. 781–784.
• Napoleon I, Împăratul francezilor, viața și faptele lui. De un francez., traducere de L.I. Nădejde, Editura „Librăriei Universale Leon Alcalay”, Alcalay & Co., București, [1914].
• Leo Tolstoi, Ce e banul?, traducere de L. Nădejde, Editura Librăriei Alcalay & Co., București, [1915]. Biblioteca pentru toți, nr. 950.
• Maxim Gorki, Copilăria mea. Traducere de Laura Nădejde, Editura I. Brănișteanu, [București], [1918].
• Pearl S. Buck, Ogorul. Roman din viața chinezească., în românește de Laura Rozan, Editura „Adevĕrul” S.A., București, [f.a.]

Presupunem că tot Laura Nădejde, în spatele inițialelor L.N., pregătește ediția din 1914 a cărții de bucate a Ecaterinei Steriad, și posibil pe cea din 1907.

Îmi reușesc toate (E. Thomas)

E. Thomas, Îmi reușesc toate conservele de legume și fructe, Editura Socec & Co. S.A.R., București, 1931.

E. Thomas, Îmi reușesc toate murăturile, salatele și aperitivele conservate, Editura Socec & Co. S.A.R., București, 1931.

E. Thomas, Îmi reușesc toate afumăturile, Editura Socec & Co. S.A.R., București.

Carte de bucate dietetică

Czelnai Eszter, Dietás szakácskönyv, Tip. Lovrov & Co., Arad, [1931 sau 1932]. [Régikönyvek]

[1932 este anul trecut pe copertă, însă Országos Széchényi Könyvtár plasează cartea în anul 1931 în ciuda acestui fapt.]

# Dictatura gastronomică

Constatin Bacalbașa (ed., prefață), 1001 feluri de mâncări. Carte de bucătărie pentru familii și restaurante. Bucătărie de lux, bucătărie de regim., Editura ziarului „Universul”, București, [1931*].

* Exemplarului din arhiva noastră îi lipsește foaia de titlu. Anul dedus din reclamele vremii. În reeditările moderne, Simona Lazăr se referă la o ediție din 1934.

Alte ediții

Constantin Bacalbașa (prefață), Dictatura gastronomică, 1501 feluri de mâncări, Tipografia ziarului „Universul”, București, 1935.

Descarcă de la BCU Iași.

Constantin Bacalbașa (prefață), Dictatura gastronomică, 1501 feluri de mâncări, Editura SOCEC & Co., S.A.R., București, [f.a.*].

* În Rețete interbelice (2019), Simona Lazăr plasează o ediție SOCEC & Co. în anul 1943.

Ediții moderne

Constantin Bacalbașa, Simona Lazăr (ed.), Dictatura gastronomică, 1501 feluri de mâncare, Editura Cartex, București, 2009. ISBN 9786068023069.

Constantin Bacalbașa, Dan-Silviu Boerescu (ed.), Dictatura gastronomică, 1501 de feluri de mâncări din 1935, Lifestyle Classic, Editura Trei, București, 2009.

Constantin Bacalbașa, Simona Lazăr (ed.), Rețete interbelice, Editura GastroArt, București, 2019. #

Date bio-bibliografice

Constantin C. Bacalbașa, 21 aug. 1856, București — 5 feb. 1935, București [AD]. Fratele mai mare al lui Ion Bacalbașa, dramaturg și director general al teatrelor și Anton (Tony) Bacalbașa, autorul lui Moș Teacă.

Prima ediție a Dictaturii gastronomice apare ca o re-editare îngrijită și prefațată de Constantin Bacalbașa, îmbogățită cu contribuții de la mai mulți colaboratori, a volumului criptonimic Regina bucătăriei, apărut la aceeași editură începând cu anul 1888. Pe baza similarității stilistice, Simona Lazăr (2019) propune ideea că rețetele ar fi putut fi culese de Bacalbașa încă de pe vremea cînd se numea Regina bucătăriei.

A doua ediție este anunțată în 1934 și publicată anul următor, posibil după moartea lui Constantin Bacalbașa.

Constantin Bacalbașa îi menționează soției sale Ecaterina în textului unei cărți poștale datate iulie 1934: Eu lucrez mereu la Cartea Culinară.

Ecaterina Bacalbașa, rămasă văduvă, intră în legătură în jurul anului 1939 cu SOCEC & Co. pentru publicarea unei noi ediții:

Baby szakácskönyve

Novák Mária, „Baby” szakácskönyve.

Alte ediții

„Baby” szakácskönyve, második kiadás, lényegesen kibővítve, összeállitotta Novák Mária, ed. Minerva, Kolozsvár, 1937 [RégiKönyvek.hu].

Ediții moderne

Novák Mária, Baby szakácskönyve, 5. kiadás, Tortoma Könyvkiadó, Barót, 2021. [Conține biografie.]

A zsidókonyha művészete

Ullman Jenny, A zsidókonyha művészete. A mai kornak megfelelő takarékossággal, Sonnenfeld Adolf R. T. Grafikai Műintézete, Oradea, 1933.

Date bio-bibliografice

Un exemplar fizic este disponibil la BCU Cluj.

Meniuri…

Simona Racoviță, Meniuri… pentru întreg anul cu rețetele necesare. Rețete românești și străine., Tiparul Institutului de Arte Grafice „Dacia Traiană”, Sibiu, 1934.

Alte ediții

Simona Racoviță, Meniuri… pentru întreg anul cu rețetele necesare. Rețete românești și străine. Ediție complet refăcută și mult îmbogățită., Tip. „Cartea Românească din Cluj”, Sibiu, [1938?].

Răsfoiește pe Scribd. Vezi Anticariat Unu (arhivat), Galeria Sigma (arhivat).

Carte de bucate „Florica”

Augusta Sarariu, profesoară, Carte de bucate „Florica”, Tipărit la Tipografia Adolf Sonnenfeld S.A., Oradea, 1934.

Pe copertă: Mâncăruri vechi și noi preparate în bucătărie nouă.

Bucătăria gospodinei române

Elena Constantinescu, Bucătăria gospodinei române, Institut de arte grafice A. Grozea, București, 1934.

Elena Constantinescu, Bucătăria gospodinei române, Institut de arte grafice A. Grozea, București, 1935.

Elena Constantinescu, Bucătăria gospodinei române, Institut de arte grafice A. Grozea, București, 1936.

Elena Constantinescu, Bucătăria gospodinei române, Tip. „Tirajul”, București, 1937.

Centenar valid prin alimentație rațională

Cleopatra Agarici, Centenar valid prin alimentație rațională, Ediția I, Imprimeria Regiei Autonome C.F.R., București, 1934.

Alte ediții

Cleopatra Agarici, Dr. Obregia (prefață), Centenar valid prin alimentație rațională, Ediția II, Imprimeria Regiei Autonome C.F.R., București, 1934.

Note bio-bibliografice

Frații gemeni Grigorie și Cleopatra Agarici s-au născut pe 25 ian. 1876 la Iași [Arhivele Naționale]. Tatăl era maiorul Ștefan Agarici, în vârstă de 46 ani, va ajunge la rangul de general. Fratele său, Ioan C. Agarici, a fost primar al orașului Roman [ref]. Soția Alexandrina 36 ani.

Surorile Cleopatrei au fost Artemisa (n. 1873, ref) și Linica. Cleopatra a absolvit cursuri de drept și de pian la Iași și la Paris [AD].

Saját és összegyűjtött recept-könyve

Dr. Zathureczkyné Zelch Manci, Saját és összegyűjtött recept-könyve [Carte de rețete proprii și adunate], Barót, 1934.

Ediții moderne

Dr. Zathureczkyné Zelch Manci, Saját és összegyűjtött recept-könyve [Carte de rețete proprii și adunate], A nyolccadik kiadás változatlan utánnyomása, Tortoma Kiadó, Barót, 2018.

Date bio-bibliografice

Zathureczkyné Zelch Manci, n. 7 ian. 1900, Baraolt, d. 11 feb 1984, Miskolc. [Romániai Magyar Irodalmi Lexikon].

Buletinul gastronomic

Iosef Demeter (ed.), Buletinul gastronomic al școalelor de ucenici ospătari (piccoli), Tipografia „Sagrun”, București. Apare trimestrial.

• Nr. 1, iulie 1934
• Nr. 2, decembrie 1934

Date bio-bibliografice

Iosef (Josef) Demeter (n. ~1878-1879; m. 25 ian. 1936 [AD]), restaurator, […] care câteva decenii a militat ca organizator și conducător în mișcarea profesională a breslei ospătarilor (chelneri).

Exemplare fizice ale numerelor 1-2/1934 ale Buletinului gastronomic sunt disponibile la BCU Cluj.

Vezi și: Ion Paraschiv, Trandafir Iliescu, De la hanul Șerban Vodă la Hotel Intercontinental (Pagini din istoria comerțului hotelier și de alimentație publică din București), Editura Sport-Turism, București, 1979, p. 276 [archive.org].

Un episod cu Tudor Vianu și Al. Al. Leontescu: AD.

Carte de rețete pentru prăjituri

Tereza Ardeleanu, Carte de rețete pentru prăjituri, Tip. Grozea, 1935.

Bucătărie românească

Lucreția Dr. Opreanu, Bucătărie românească, Tip. „Ardealul”, Cluj, 1935.

Lucreția Oprean, Bucătărie românească, Editura Tehnică, București, 1972.

Bufet rece și cofetărie

Lucreția Dr. Opreanu, Bufet rece și cofetărie, Editura autoarei, Tipografia „Nouă”, Cluj, 1936.

Lucreția Opreanu, Bufet rece, Ediția a II-a, Timișoara, 1943.

Bucătărie dietetică și vegetariană

Lucreția Dr. Opreanu, Bucătărie dietetică și vegetariană, Tipografia Astra S.A., Cluj, 1936.

Alte ediții

Lucreția Dr. Opreanu, Bucătărie dietetică și vegetariană, Ediția II-a, Editura Autoarei, Cluj, 1938.

Culegere de rețete româno-americane

Elisabeta-Lorine, Carte de bucate. Culegere de rețete româno-americane, Editura „Cartea Românească”, București, [1935].

Date bio-bibliografice

Reclamele la această carte au apărut în presă în noiembrie 1935.

Prefața este semnată Autoarele dar este scrisă la singular. Nu știm dacă au existat cu adevărat aceste două gospodine — una româncă și alta americancă, sau dacă Elisabeta și Lorine erau numele lor adevărate. Poate fi vorba, ca în cazul Sandei Marin (a cărei carte a apărut la puțin timp după aceasta), de un pseudonimul unui autor singular sau colectiv.

Deși continuă să figureze în cataloagele editurii Cartea Românească pentru anii 1936, 1937 și 1938 (singurii ani pe care îi am la dispoziție), ea este în curând eclipsată de tomurile masive ale Sandei Marin și ale Mariei General Dobrescu.

Carte de bucate (Sanda Marin)

Edițiile „Cartea Românească”

CR I. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Editura „Cartea Românească”, București, 1936.

CR II. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a II-a revăzută și adăugată, Editura „Cartea Românească”, București, 1936.

CR III. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a III-a revăzută și adăugată (Mâncări pentru diabetici), Editura „Cartea Românească”, București, 1937.

CR IV. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a IV-a revăzută și mult adăugată, Editura „Cartea Românească”, București, 1939.

[Ilustrația de pe copertă de Aurel Bordenache, reprezentând-o pe nepoata autoarei, „Merișor” — conform reportaj Digi24.]

CR V. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a V-a revăzută și mult adăugită, Editura „Cartea Românească”, București, [1940].

Aceeași ilustrație de copertă ca ediția a IV-a.

CR VI. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a VI-a, Editura „Cartea Românească”, București.

CR VII. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a VII-a, Editura „Cartea Românească”, București, [1941].

CR VIII. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a VIII-a, Editura „Cartea Românească”, București, [1943].

CR IX. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a IX-a, Editura „Cartea Românească”, București, 1943.

CR X. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a X-a, Editura „Cartea Românească”, București.

CR XI. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a XI-a, Editura „Cartea Românească”, București, 1945.

CR XII. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a XII-a, Editura „Cartea Românească”, București.

CR XIII. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a XIII-a, Editura „Cartea Românească”, București.

CR XIV. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a XIV-a, Editura „Cartea Românească”, București.

CR XV. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a XV-a, Editura „Cartea Românească”, București.

CR XVI. Sanda Marin, Al. O. Teodoreanu (prefață), Carte de bucate, Ediția a XVI-a revăzută, Editura „Cartea Românească”, București, [1946].

Edițiile Editura Tehnică

ET I. Sanda Marin, Mircea Petrescu (introducere), Carte de bucate, Editura Tehnică, București, 1954.

ET II. Sanda Marin, Carte de bucate, Ediția a II-a, Editura Tehnică, București, 1955.

ET III. Sanda Marin, Carte de bucate, Ediția a III-a, Editura Tehnică, București, 1956.

ET IV. Sanda Marin, Carte de bucate, Ediția a IV-a, Editura Tehnică, București, 1959.

Ultima ediție antumă.

ET V. Sanda Marin, Carte de bucate, Ediția a V-a completată și revizuită, Editura Tehnică, București, 1966.

Prima ediție postumă.

ET VI. Sanda Marin, Carte de bucate, Ediția a VI-a, Editura Tehnică, București, 1968.

ET VII. Sanda Marin, Carte de bucate, Ediția a VII-a, Editura Tehnică, București, 1969.

Alte ediții

Санда Марин [Sanda Marin], Кулинарное искусство и румынская кухня [Artele culinare și bucătăria românească], издательство на иностранных языках [Editura pentru limbi străine], Бухарест [București], 1957. Apoi 1958, 1960.

Ediții moderne

Sanda Marin, Carte de bucate, Editura Humanitas, București, 2005.

Reeditată în 2009.

Bucătăria practică

Ing. Alex. N. Pascu, Bucătăria practică, Depozitul: Ing. Alex. N. Pascu, București, 1936.

Bucătăria modernă și Arta Culinară

Maria General Dobrescu, Bucătăria modernă, Editura Librăriei SOCEC & Co., S.A., București, [1936].

Cartea a cunoscut și o a doua ediție, identificată ca atare pe foaia de titlu, mai degrabă o retipărire cu conținut neschimbat, la prima vedere.

Maria General Dobrescu, Dulciuri, Editura Librăriei SOCEC & Co., S. A., București, 1936.

Anul este evidențiat doar în volumul al doilea, Dulciuri. Autoarea justifică împărțirea lucrării în două volume din rațiuni tehnice (un singur volum ar fi fost impractic), deci putem presupune că cele două părți au fost publicate relativ concomitent.

Pe spatele fiecărei cărți apar alte titluri ale aceleiași autoare:

• O activitate în campania 1916-1919 (epuizate).
• Bucătărie țărănească
• Bucataria Modernă: Mâncări, Edit. Socec & Co., S. A.
• Arta Culinară: Dulciuri
• Prin cămin spre civilizație, manual de gospodărie completă pentru uzul gospodinelor
• Curs complet de gospodărie pentru clasele I-VIII inclusiv pentru tote școalele de curs secundar, liceal, profesional, etc. aprobate de Onoratul Minister al Instrucțiunii, Edit. Socec & Co., S. A.

Note biografice

Maria General Dobrescu s-a născut la 3 oct. 1885 în comuna Brazi, județul Prahova. A absolvit școala superioară normală din Friburg, Elveția și școala normală de gospodărie din Lacken, Belgia. Inspectoare a învățământului gospodăresc începând cu 1923. A fondat și redactat timp de 6 ani revista „Farul căminului”. A decedat la 2 feb. 1939 în București, lăsând-i în urmă pe soțul Gen. Grigore Dobrescu și pe fiica adoptivă Victoria Antigona (căsătorită cu ing. Victor Arteni).

[Vezi: Înmormântarea Mariei general Dobrescu în Curentul, Anul XII, no. 3957, marți 7 februarie 1939.]

Ce mâncăm azi?

B. Madeleine, Ce mâncăm azi?, Editura „Naționala-Ciornei” S.A., București, 1936.

Note biografice

Mina Braunștein (n. Iași, 26 apr. 1898 [AD], m. 1979*), traducătoare, publicistă. Se semnează B. Madeleine, apoi Madeleine Brebu, Mădălina Brebu.

* Deși moartea unei anume Mina Braunstein este anunțată în 1970 [AD], pare mai plauzibilă moartea lui Madeleine Brebu, fostă ziaristă în 1979 [AD] [AD].

Fiica lui Jacob Braunștein [AD]. A fost logodită cu Iacob G. Grünfeld, comerciant [AD] din Focșani [AD], apoi pe 16 iunie 1924 [AD] se căsătorește cu Ilie Iliovici, comerciant de coloniale [AD] (calea Griviței 59), de care caută să se despartă în 1926 [AD].

Traduce în franceză romanele lui Liviu Rebreanu Ciuleandra (alături de Marina Bousquet) și Pădurea spânzuraților (alături de Léon Thevenin [AD]). De altfel, în jurnalul său în 1928, Liviu Rebreanu o numește pe viitoarea sa traducătoare Madeleine Braunstein [AD]. O altă apariție în presă legată de Ciuleandra o numește B.(raunstein) Madeleine [AD].

La finalul anului 1945, își schimbă în mod legal numele la Mina Brebu Madeleine [AD] [AD].

A mai tradus și Cezar Petrescu [AD]. Vezi și elogiul acestuia [AD].

A fost redactor interpret la Direcțiunea presei din Ministerul Propagandei, funcție din care a fost lăsată în disponibilitate pe data de 1 August 1940, pentru motive rasiale [AD].

Bucătăria

Această disprețuită ocupație a femeii, pe care prejudecata și ironiile au declasat-o dealungul anilor, tinde să revie la importanța ce i se cuvine.

Bucătăria işi va recâştiga constient titlul de ştiinţă şi de artă. Doar atâta timp cât femeii i-au fost refuzate ocupaţiile dincolo de granițele căminului, îndeletnicirea culinară i se servea ca titlu definitiv şi degradant.

Si știut este că tocmai femeea cu treburi în afară de casă şi care se izbeşte de greutățile existenţei este cu atât mai conştientă de rolul ce-l are ca ingrijitoare a familiei.

Ea şti că alimentatia are o importantă covarsitoare in viaţă.

Nu este casă în care să nu se afle cineva care necesită regim special. Copiilor le trebueşte o hrană deosebită, lipsită de acele substante cari împiedică evoluția normală a organelor şi care-i fac capricioşi şi iritați. Mamele, și nu bucătăresele sunt acelea cărora li se cere să ştie să dozeze științificește și cu gust hrana copiilor.

Regimul suferinzilor nu trebue să constitue o pedeapsă pentru boala de care suferă. Cu puțină iniţiativă şi bună voință, se poate varia int'atâtea feluri menu-ul celui supus la restricții, încât privirea melancolică a acestuia să nu se îndrepte cu jind la felurile de care nu are voe să se atingǎ.

Iar în ceeace priveşte bucătăria normală, se ştie doar că mulţumirea căminului constă în buna funcționare a bucătăriei.

La gândul unei mese gustoase, bărbatul soseşte grábit acasă, iar in jurul unei mese cu mâncări delicioase se adună prieteni, se pun la cale afaceri importante, se stimulează energii adormite.

Banchetele au şi ele o mare importanță la conferințele de care depinde adesea soarta unui continent, iar marea chestiune socială este ea însăşi o chestiune socială. Această importantă problemă este lăsată pe mâna femeii, nepregătită pentru zilnica şi marea răspundere ce o are faţă de familia ei.

Este ştiut că nimic nu-i mai traditional ca bucătăria, moştenită, din mamă în fiică, fără modificări, fără inovații, repetându-se obsedant ca o melodie demodată.

Cursuri de economie domestică ar fi binevenite prin cartiere pentru femeile nevoiaşe, cari din neştiinţă alimentează fundamental greşit, din puținul ce-l are, familia muncită. Totuşi i-ar fi la îndemână să prepare gustos, economic şi variat felul de mâncare din care se alimentează toți ai ei.

In cercurile burgheze, o femee surprinsă la treburile bucătăriei simte parcă jena unei ocupații ruşinoase. N'ar vrea să se ştie că ea insă-şi prepară mâncărurile, iar dacă s'ar întâmpla ca un bărbat, căci sunt şi bărbați cari ştiu să gătească, să fie surprins asupra faptului, lucrul acesta i-ar fi foarte penibil.

Şi doar bărbații sunt aceea cari au ridicat bucătăria la rangul unei arte. Invențiile în domeniul culinar se datorează bărbaților, iar celebrii bucătari (şi nu bucătărese) şi-au păstrat nume nemuritoare alături de acelea ale scriitorilor şi artiştilor.

Dumas, cu şorţul alb şi mânecile suflecate confecţiona mâncăruri vestite. Théophile Gautier, Balzac, Victor Hugo, Rostand, Clarétie, Victor Marguerite şi alţii nu se sfiau să-şi primeasca prietenii in jurul maşinii de gătit, de unde treceau impreună in sufragerie să se ospǎteze cu mâncărurile preparate de dânşii.

Ar fi timpul să se dea şi la noi o cât mai mare importanță bucătăriei. Să se explice pe înțelesul tuturor ce materii conține fiecare element intrebuinţat în bucătărie, cum şi in câte feluri se poate prepara o mâncare, în ce mod să fie servită spre a fi agreabilă ochiului şi spre a da orei de mâncare, ce este totodată şi ora de repaus şi de destindere, plăcerea şi importanţa ce i se cuvine.

B. MADELEINE

Bucătăria, în Dimineața, ianuarie 1934 [AD].

Les bons plats Roumains / Savoury Rumanian dishes

[Léon Thévenin], [Lena Constante (ilustrații)], Les bons plats Roumains, Imprimerie „Luceafărul” S.A., Bucarest, 1937.

Lena Constante (ilustrații), Savoury Rumanian dishes and choice wines, „Luceafărul” Company, Bucharest, 1939.

Bucătăria într’o oră

B. Madeleine, Bucătăria într’o oră, Atelierele Grafice Socec & Co. S.A., București, 1937.

Bucătăria în timp de război

Madeleine Brebu, Bucătăria în timp de război. Arta de a găti substanțial, gustos, variat, economic, cu mijloace reduse, Editura „Cuget Românesc”, București [fără an].

Date bibliografice

Data publicației trebuie să fie după 1937 (datorită prezenței unui Aragaz în ilustrația de pe copertă [AD]) și înainte de mai 1942 [AD].

Față de celelalte volume unde se semnează B. Madeleine, aici folosește numele românesc Brebu.

Mâncări de post (100 rețete)

Maria Pârvulescu, Mâncări de post (100 rețete), Tipografia „Decebal”, Deva, 1938.

Sandwichuri și pesmeți sărați

Czelnai Eszter, Szendvicsek és sós teasütemények [Sandwichuri și fursecuri sărate], Brașov, [1938, conform OSZK]. [Régikönyvek]

Czelnai Eszter, Sandvichs und Gesalzenes Teegebäck, Buchdruckerei Égető, Brașov.

Legume: specialități ale bucătăriei franceze și orientale

Czelnai Eszter, Főzelékek: A francia és keleti konyha különlegességei, Brașov. [Lónyay Antikvárium]

Czelnai Eszter, Gemüse: Besonderheiten der französischen und orientalischen Küche, Brașov, [1938, conform OSZK]. [Központi Antikvárium]

# Carte de bucate (Sevastos)

M. Sevastos, cu concursul doamnei doctor Vera Sevastos, rețete revizuite de I. Catoianachi, chef de cuisine, Carte de bucate. Bucătăria românească, franceză, rusă, greacă, turcă, ungară, poloneză și germană. Mâncări de carne, pasăre, pește, vegetariene și de regim — ca și aluaturi, dulciuri, conserve, etc., Editura „Cugetarea” P.C. Georgescu—Delafras, București, [1939*]. Vignete de Mina Byck Wepper. Coperta de Tache Soroceanu. [Conține bibliografie.]

Exemplar cu dedicația:

D-lui prof. I.C. Teodorescu — cu recunoștință pentru colaborare. M. Sevastos, 21/XII 939.

[*Dedus din nota de tipar 844-5-939 și din dedicație.]

Alte ediții

M. Sevastos, Carte de bucate. Bucătăria românească, franceză, rusă, greacă, italiană, turcă, ungară, poloneză și germană, colaborator tehnic I. Catoianachi, specialist în arta culinară, Ediția II-a, Cugetarea Georgescu—Delafras, București, [1944*].

[* Anul publicării apare pe ultima pagină.]

Date bio-bibliografice

Mihai Sevastos (n. 2 aug. 1892 la Botoșani, m. 24 sept. 1967 [AD]), căsătorit cu Vera Sevastos. A avut surorile Ema, Elena Maricica, Constanța [AD]. [AD]

Manualul ospătarilor

Virgil Molin (prefață*), Manualul ospătarilor. Arta de a servi, Editura Uniunea Camerelor de Muncă, București, 1939. Biblioteca de tehnică și artă meșteșugărească, nr. 3.

[* în calitate de președinte al Uniunii Camerelor de Muncă și deputat.]

Bucătăria rațională, rețete de mâncări

Elisabeta Ciortan, Xenia Nicolau, Bucătăria rațională, rețete de mâncări, Volumul IV, Ediția a II-a, Tipografia „Universul”, București, 1943.

Note biografice

Elisabeta Ciortan (m. 1978), directoarea Școlii de menaj „Elisabeta Eraclide”; Xenia Nicolau, profesoară.

Colecția „Cunoștințe folositoare”

Bucătăria sătencei (mâncări fără carne)

Maria Col. Gr. Dobrescu, Bucătăria sătencei (mâncări fără carne), Editura „Cartea Românească”, București, [1924]. Seria B 37.

Anul dedus după mesajul de pe ultima pagină:

A apărut Calendarul Gospodarilor pe anul 1925 de I. Simionescu.

Descarcă de la BCU Cluj.

Rețete pentru gospodine privitoare la alimente

Maica Raluca, Rețete pentru gospodine privitoare la alimente, Editura „Cartea Românească”, București, [1927]. Seria B 48.

Descarcă de la BCU Cluj.

101 feluri de mâncări din ouă

Sanda Marin, 101 feluri de mâncări din ouă, Editura „Cartea Românească”, București, [1937]. Seria B 64.

Descarcă de la BCU Cluj.

Alte ediții

Sanda Marin, 101 feluri de mâncări din ouă, Editura „Cartea Românească”, București, [1942]. Seria B 64.

101 feluri de mâncări din cartofi

Sanda Marin, 101 feluri de mâncări din cartofi, Editura „Cartea Românească”, București, [1939]. Seria B 68.

Descarcă de la BCU Cluj.

Mâncări din porumb

Sanda Marin, Mâncări din porumb, Editura „Cartea Românească”, București, [1943]. Seria B 71.

[Anul dedus din nota de tipar 52962-943]

101 feluri de mâncări din fructe

Sanda Marin, 101 feluri de mâncări din fructe, Editura „Cartea Românească”, București, [1941]. Seria B 74.

Bucătăria satului

Sanda Marin, Bucătăria satului,

Descarcă de la BCU Cluj.

Plante alimentare (Conservarea și folosirea)

Corciovă S. Ștefan, Plante alimentare (Conservarea și folosirea).

Cum putem trăi sănătos și ieftin?

V. Florescu, Cum putem trăi sănătos și ieftin?, [București]. [Conține bibliografie.]

Alte ediții

V. Florescu, Cum putem trăi sănătos și ieftin?, [Ed. II, București, 1942]. [Conține bibliografie.]

Pe ultima pagină apare nota:

Reaprobat de Serviciul Central al Cenzurii, București, Ed. II, Edit. și Tip. „Cuvântul Evangheliei”, Str. Mitrop. Ghen. Petrescu, 116. Reg. Com. 353/1932 — Com. 96/XI. 1942 — 2000 ex.

Note bio-bibliografice

„Cuvântul Evangheliei” este editura Uniunii comunităților evanghelice ale adventiștilor de ziua șaptea din România. Uniunea publică și „Sfetnicul Vieții”, o revistă de medicină populară și păstrarea sănătății [Lorin Popescu, Adventiștii de ziua șaptea, în Curentul, 5 iunie 1935, via ADT].

Manual de bucătărie

Ecaterina Albulescu, Gica Artinian, Manual de bucătărie, Editura „C.E.” [Cuvântul Evangheliei], București, [fără an].

Pe ultima pagină apare:

Tip. și Edit. „C.E.” Strada Mitropolitul Ghenadie Petrescu, 116. București IV. Aprobat de Cenzura Corpului II Armată, București.

Carte de bucate (Petrini)

A. Petrini, Carte de bucate cuprinzând și bucătăria vegetariană, Editura Librăriei Ig. Hertz, București, [f.a.].

Alte ediții

A. Petrini, Carte de bucate, Ediția a II-a, Editura Librăriei Ig. Hertz, București, [1926*].

A. Petrini, Carte de bucate, Ediția a III-a, Editura Ig. Hertz, București, [1928].

A. Petrini, Carte de bucate, Ediția a IV-a, Editura Ig. Hertz, București, [1931*].

Cea mai perfectă carte de bucate

Zoe Chirițescu, Cea mai perfectă carte de bucate, Editura Țicu I. Eșanu, București [fără an].

Date biografice

O anume Zoe Chirițescu a fost fiica Mariei I. Chirițescu (m. 1941 la 90 ani [AD]) și a lui I. Chirițescu. A avut frații și surorile: Chiriachița, Aristia, Mihail (m. 27/28 aug. 1946), Niculae și Theodor [AD]. În 1946 era încă necăsătorită.

Mai există o altă Zoe născută Chirițescu (m. martie 1947 [AD]) căsătorită în 1890 [AD] cu dr. veterinar Petre Stavrescu (m. oct. 1944 [AD, AD]), însă este puțin probabil ca aceeasta să-și fi semnat cartea de bucate cu numele de fată.

Conservarea legumelor și fructelor

Conservarea legumelor și fructelor, prelucrare de Tanti Felicia, Editura „Bucur Ciobanul” S.A., București, 1942. Colecția Enciclopedia Practică. [Anul apare pe coperta IV.]

Pregătirea conservelor

Lucreția Opreanu, Pregătirea conservelor, Timișoara, 1943.

Mica bucătărie a sătencei

Lucreția Opreanu, Mica bucătărie a sătencei, Timișoara, 1943.

A WIZO kóser szakácskönyve

[Kertész Bözsi (ed.)], A WIZO kóser szakácskönyve, Sidon József Könyvnyomdája, Lugoj, 1938.

Date bio-bibliografice

Prefața cărții, semnată de Comitetul Federației WIZO (Women’s International Zionist Organization), este publicată în două limbi: maghiară și română. Este singura instanță a limbii române în cadrul volumului:

La editarea acestei cărți Federația WIZO a fost condusă de scopul, să dea evreicei moderne câteva sfaturi și îndrumări, pentru ca să-și poate conduce bucătăria în spiritul evreesc conform religiunii și obiceiurilor.

În cartea noastră am luat în considerare starea economică de azi, deacea am întocmit majoritatea recetelor în conformitate cu împrejurările. În cartea noastră sunt cuprinse și recete cu compunere mai scumpă, pentru ocaziuni escepționale de sărbători.

Sperăm și credem, că vom reuși să ajutăm cu cartea noastră acelora, cari dintr'un motiv oarecare pănă acum nu au condus gospodăriile lor în mod ritual și că am dat prin prezenta posibilitatea fiecărei evreice, să învețe și să respecte în mod conștiincios această datorie importantă.

Comitetul Federației WIZO.

Un articol din Uj kelet, 13 nov. 1938 [AD], o numește pe Kertész Bözsi din Timișoara ca responsabilă pentru editarea cărții de bucate, publicată într-o mie de exemplare.

Alte titluri

Cărți deocamdată neidentificate, sau nepuse în context.

Czelnai Eszter, Diététikus konyha. Húsnélküli és könnyű húsételek készítési módja., Sibiu. [Régikönyvek]

Carte de bucate de la Editura Librăriei Socec & Co., propusă ca fiind din 1927.

Ultima actualizare: 2 octombrie 2024